Guvernul a aprobat, joi, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din perioada 1990-1992, care vizează primii ani ai tranziției României după căderea comunismului. Documentele acoperă teme precum primele alegeri libere, Mineriada din iunie 1990, vizita Regelui Mihai din 1992, reunificarea Germaniei și prăbușirea URSS.
Potrivit unui comunicat transmis joi de MAE, Hotărârea de Guvern vizează documentele elaborate de Ministerul Afacerilor Externe în perioada 1 ianuarie 1990 – 31 decembrie 1992. Este vorba, mai exact, despre 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, care ocupă aproximativ 100 de metri liniari de raft.
MAE arată că aceasta este „cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice deschise publicului după declasificarea celor de dinainte de 1989”.
„Să redăm dreptul la adevăr”
Documentele privesc o perioadă de cotitură pentru România, marcată de primele alegeri libere, mineriadele din iunie 1990, vizita istorică a Regelui Mihai din 1992, reunificarea Germaniei, prăbușirea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) și formarea Comunității Statelor Independente (CSI).
Printre titlurile de dosare indicate de minister, „păstrând ortografia originală a vremii”, se numără: „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989”, „Reunificarea Germaniei (1990)”, „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai” și „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”.
Într-o postare separată publicată pe Facebook, ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a prezentat decizia ca pe o redeschidere a accesului la adevărul documentat al tranziției: „Am reușit să redăm dreptul la adevăr, alături de voi. Am aprobat în ședința de Guvern desecretizarea arhivelor MAE cu documente din primii ani ai tranziției”.
Șefa diplomației române a subliniat că dosarele au stat până acum „închise în arhiva MAE” și că ele privesc „documentele politicii externe a tranziției”. „Cele mai multe dintre aceste documente nu mai erau secret de stat de peste un deceniu. Continuau, însă, să fie ținute departe de public ca secrete de serviciu. Nu e o stare normală pentru o democrație care a împlinit 35 de ani”, a mai transmis ministra.
În comunicatul MAE, Oana Țoiu este citată cu o declarație similară, în care arată că lipsa accesului la informații alimentează neîncrederea și teoriile conspirației. „Românii au dreptul să cunoască, pe documente, istoria tranziției. Prea multe lucruri au stat prea mult timp în sertare, iar acolo unde lipsesc informațiile cresc conspirațiile și neîncrederea. Felul în care s-a reașezat politica externă a României după 1989 - cum am ieșit din alianțele cu URSS, cum ne-am poziționat în prima mare criză de după Războiul Rece aparține istoricilor, cercetătorilor și societății, nu subsolurilor instituționale”, a declarat ministrul Afacerilor Externe.
Vor fi procesate și digitalizate
Oana Țoiu a adăugat că măsura nu înseamnă publicarea imediată a tuturor documentelor, ci deschiderea unei etape de pregătire pentru consultare. În postarea de pe Facebook, ministra a precizat că Hotărârea de Guvern „deschide etapa de pregătire a documentelor pentru accesul cercetătorilor, al victimelor mineriadelor și al publicului general”.
„Urmează procesarea celor 5000 de dosare, apoi digitalizarea lor, iar accesul va fi asigurat treptat. De acum, faptele care ne definesc istoria și tranziția spre democrație, așa cum au fost ele comunicate către partenerii internaționali și de la ei către noi, ajung la proprietarii morali și de drept: poporul român, care a plătit costul acestei tranziții și are meritul principal al locului în care suntem astăzi după toate sacrificiile acelor timpuri”, a mai scris ministra.
Potrivit MAE, de la declasificare sunt exceptate materialele privind cifrul de stat și instrucțiunile aferente, precum și documentele referitoare la sediile și paza misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. Hotărârea de Guvern a fost avizată favorabil de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat și de Ministerul Justiției.