După ce săptămânile trecute s-a remarcat semnând un proiect de lege prin care funcţionarilor publici să nu li se mai suspende de drept raportul de serviciu în situaţia trimiterii în judecată pentru săvârşirea unor fapte de corupţie, infracţiuni cu intenţie sau infracţiuni contra umanităţii, preşedintele UDMR Bihor o comite din nou.

Cseke Attila se numără printre cei 8 parlamentari UDMR care au depus, pe 8 martie, la Senat, un proiect de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, prin care propun relaxarea condiţiilor de liberare condiţionată, prin care cei condamnaţi pot ieşi mai repede din închisori prin micşorarea fracţiilor de pedeapsă.

De pildă, arată HotNews.ro, în cazul condamnaţilor care au împlinit vârsta de 60 de ani (ca de exemplu cazurile Voiculescu – 70 de ani, Vântu - 61 de ani), se va putea dispune liberarea condiţionată după efecturarea unei treimi din pedeapsă, faţă de jumătate, cum este în prezent. 

O altă modificare substanţială se referă la judecarea cererii de liberare condiţionată. În prezent, pentru ca un deţinut să poată fi eliberat condiţionat, cererea trebuie aprobată de o instanţă, fără termen de judecată. Potrivit noilor reguli, decizia este luată de la instanţă şi mutată la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 3 zile de la formularea cererii de către deţinut. 

Mutarea ar fi una riscantă, după cum susţine Sorin Dumitraşcu, expert în problemele penitenciarelor şi fost director ANP, argumentând că practic astfel s-ar muta decizia de la instanţe la un singur om (judecătorul de supraveghere). "Problema ar fi că intervenţiile şi presiunile sunt infinit mai uşoare", a explicat expertul, adăugând şi că impunerea unui termen de 3 zile pentru pronunţarea unei decizii este "absolut nerealistă".

"Liberarea condiţionată nu este un drept al deţinutului. De acord că e bine să îi scoatem din penitenciare pe cei care dau dovezi că se schimbă, dar nu e în ordine ca să se ajungă la ideea că liberarea condiţionată ar fi un drept", a mai afirmat fostul şef ANP. 

Cei 8 parlamentari UDMR care au inițiat motificările sunt stenatorii Császár Károly Zsolt, Cseke Attila-Zoltan, Fejér László-Ödön, Novák Csaba-Zoltán, Tánczos Barna, Verestóy Attila, și deputații Ambrus Izabella-Agnes și Márton Árpád-Francisc.

Vezi mai jos cum ar arăta modificările propuse la Codul Penal, aşa cum au fost redate de HotNews.

Condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei închisorii. Liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă

Cum este acum 
Articolul 100
a)  cel  condamnat  a  executat  cel  puţin  două  treimi  din  durata  pedepsei,  în  cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;

Cum se schimbă
Articolul 100
a) cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani. 

Cum este acum
(2) În  cazul  condamnatului  care  a  împlinit  vârsta  de  60  de  ani,  se  poate  dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin. (1) lit. b) – d).

Cum se schimbă
(2) În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin. (1) lit. b) – d).

Cum este acum
(3) In calculul fractiunilor de pedeapsa prevazuta in alin. (1) se tine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. In acest caz, liberarea conditionata nu poate fi dispusa inainte de executarea efectiva a cel putin o treime din durata pedepsei inchisorii, cand aceata nu depaseste 10 ani, si a cel putin jumatate, cand pedeapsa este mai mare de 10 ani.

Cum se schimba
(3) În calculul fracţiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (1) se ţine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiţionată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puţin jumătate din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin două treimi, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

Cum este acum
(4) In calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute in alin. (2) se tine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. In acest caz, liberarea conditionata nu poate fi dispusa inainte de executarea efectiva a cel putin o patrime din durata pedepsei inchisorii, cand aceasta nu depaseste 10 ani, si a cel putin o treime, cand pedeapsa este mai mare de 10 ani".

Cum se schimba
(4) În calculul fracţiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (2) se ţine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiţionată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin jumătate, când pedeapsa
este mai mare de 10 ani.

Modificari propuse la Codul de Procedura Penala 

Cum este acum 
Art. 587 - Liberarea conditionata
(1) Liberarea conditionata se dispune, la cererea sau la propunerea facuta potrivit dispozitiilor legii privind executarea pedepselor, de catre judecatoria in a carei circumscriptie se afla locul de detinere.
(2) Cand instanta constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru acordarea liberarii conditionate, prin hotararea de respingere fixeaza termenul dupa expirarea caruia propunerea sau cererea va putea fi reinnoita. Termenul nu poate fi mai mare de un an si curge de la ramanerea definitiva a hotararii.
(3) Hotararea judecatoriei poate fi atacata cu contestatie la tribunalul in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, in termen de 3 zile de la comunicare. Contestatia formulata de procuror este suspensiva de executare.

Cum se schimba
Art 581 – Liberarea conditionata
(1) Liberarea conditionata se dispune de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate prin incheiere, la propunerea comisiei pentru liberare conditionata, la cererea persoanei condamnate potrivit dispozitiilor legii privind executarea pedepselor, in termen de trei zile de la formularea cererii
(2) Cand judecatorul de supraveghere a privarii de libertate constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru acordarea liberarii conditionate, prin incheierea de respingere fixeaza termenul la expirarea caruia propunerea sau cererea va putea fi reinnoita. Termenul nu poate fi mai mare de 1 an si curge de la data ramanerii definitive a respingerii liberarii conditionate.
(3) Incheierea de respingere a liberarii conditionate poate fi atacata cu contestatie la judecatoria in circumscriptia careia se afla penitenciarul de catre persoana condamnata in termen de 5 zile de la comunicare. In vederea solutionarii contestatiei privind respingerea liberarii conditionate instanta de judecata poate consulta dosarul individual al persoanei condamnate sau poate solicita copii ale actelor si documentelor din acesta. 

Proiectul de lege initiati de parlamentarii UDMR mai prevede si alte modificari la Codul de Procedura Penala: se introduce arestul la domiciliu ca forma obligatorie de executare a pedepsei privative de libertate, or acest lucru ar trebui sa ramana, potrivit expertilor, o optiune la latitudinea judecatorului. 

In plus, se revine la vechea regula ca fiecare "lucrare stiintifica" scrisa in inchisoare sa fie recompensata cu 20 de zile castig, dupa ce fostul ministru al justitiei Raluca Pruna a limitat prin OUG acordarea de zile castig la 20 indiferent de numarul cartilor scrise. 

In fine, de notat ca se modifica procedura in ceea ce priveste roul judecatorului de supraveghere, care din presedinte al comisiei de liberare conditionata de la penitenciar devine cel care decide.

Initiatorii justifica proiectul de lge, in expunerea de motive, prin nevoia reducerii supraaglomerarii din inchisori: "Suntem constienti ca pe plan intern este foarte delicata punerea problemei adoptarii unor acte normative prin care sa se reduca supraaglomerarea din penitenciare, insa aceasta este singura modalitate prin care s-ar imbunatati considerabil conditiile de detentie si ar micsora sumele care ar putea fi alocate unitatilor penitenciare, iar pe de alta parte ar contribui la evitarea pronuntarii unei hotarari pilot de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin care Romania ar fi condamnata pentru neasigurarea conditiilor de detentie corespunzatoare persoanelor private de libertate".