Arhivele Naţionale şi-au schimbat oficial locaţia. De vineri, noul sediu este cel din clădirea de pe strada Abatorului, situată în vecinătatea Poliţiei Municipale. Mutarea documentelor şi a depozitelor de carte din Cetate, locul unde a funcţionat instituţia în ultimele trei decenii, va mai dura, însă, până în vara anului viitor.

Fără apă, fără căldură

Momentul festiv al inaugurării noului sediu a fost precedat de o descindere în Cetatea Oradiei, vizită prin care organizatorii au vrut să puncteze paralela între vechi şi nou, respectiv între condiţiile precare în care Arhivele au fost obligate să funcţioneze până acum şi cele din noua casă.

Chestorul Liviu Popa, şeful Inspectoratului de Poliţie Bihor, a ţinut să viziteze sala de studiu, locul unde, zice el, în urmă cu 7 ani a început istoria noilor Arhive. „Am venit aici în iarna lui 2005 şi i-am întrebat ce probleme au. «Xeroxul merge, e OK. Dar nu avem lemne, nu avem apă...», mi s-a spus. Când am văzut condiţiile extrem de precare în care se păstrează istoria noastră am decis că e nevoie de un nou sediu", a rememorat Liviu Popa.

Şeful de atunci al Poliţiei bihorene a fost iniţiatorul punerii în practică a unei idei mai vechi, conturate în urmă cu 12 ani, dar concretizate abia în 2006, când a început efectiv construcţia a noului sediu.

Gata cu pribegia!

După vizita din Cetate, momentul festiv s-a consumat pe platoul de la intrarea în noul sediu, unde oficialităţile au tăiat panglica. Au fost prezenţi peste 50 de invitaţi - reprezentanţi ai administraţiilor locale şi judeţene, oameni de cultură, politicieni, poliţişti, jandarmi - şi întreg colectivul instituţiei arhivistice.

Primul la microfon a fost directorul Arhivelor, Bujorel Dulgău, care a anunţat, extrem de emoţionat: „Gata cu pribegia! Cei 60 de ani în care am fost obligaţi să ne mutăm dintr-un loc într-altul, în 7 locaţii diferite, s-au terminat. De acum încolo avem casa noastră".

Prefectul Claudiu Pop i-a felicitat pe toţi cei care au contribuit la realizarea acestei investiţii, într-un discurs sumar, dar concis. Apoi, preşedintele Consiliului Judeţean, Cornel Popa, a ţinut să puncteze momentul cu o metaforă care a sensibilizat auditoriul: „Aici vor fi păstrate pentru posteritate nu hârtii, ci tonele de broboane de transpiraţie ale celor care au gândit pentru ca să avem parte de dovezi scrise ale istoriei noastre".

„Tatăl nostru"

La microfon a urmat apoi chestorul Liviu Popa, pe care directorul Arhivelor l-a prezentat călduros drept „tatăl nostru", bulersând auditoriul, care se aştepta pe moment la o rugăciune, dar a primit un discurs nonconformist. „Sunt mulţumit că Bihorul are cel mai modern sediu al Arhivelor din România. Iar acelora care mai vorbesc pe la colţuri, le spun public că din acest proiect nu s-a furat nimic, totul s-a făcut cu chibzuinţă. Iar această clădire e poate singura de acest gen din ţară cu cele mai mici costuri pe metrul pătrat. Acest nou sediu înseamnă trecerea de la anormalitate la normalitate", a declarat Liviu Popa.

După slujba de sfinţire ţinută de părintele Ioan Mircea Ghitea, invitaţii au vizitat spaţiile destinate publicului, funcţionarilor dar şi încăpătoarele depozite care vor adăposti în curând tot fondul documentar şi istoric al Bihorului.

Singura din România

Clădirea este executată conform celor mai înalte standarde europene privind arhivarea şi conservarea documentelor şi este unica de acest gen din ţară. „Cei de la Arhivele Naţionale ale României din Bucureşti au fost impresionaţi, pentru că nici ei nu au astfel de condiţii", a spus directorul Bujorel Dulgău.

Noile Arhive înseamnă 3.885 de metri patraţi de birouri, săli de studiu şi cercetare, depozite, dependinţe, dotate cu birouri moderne şi tehnică informatică şi de securitate de ultimă generaţie. În depozite sunt asigurate condiţii optime de temperatură pentru păstrare, dar şi conservare a documentelor, şi există spaţiu pentru 10.000 de metri liniari de acte, cu peste 1.000 de metri liniari peste cât „măsoară" actualmente fondul din Bihor. Bujorel Dulgău a preconizat că mutarea documentelor din Cetate în noile depozite va dura până cel târziu în iunie 2013.

12 ani de tergiversări

Primele intenţii de realizare a unui nou sediu al Arhivelor datează din anul 2000, când s-au săpat şanţurile fundaţiei. Lucrările s-au oprit tot atunci, iar vreme de 5 ani au stagnat din lipsa fondurilor.

Apoi, în urma demersurilor şefului de atunci al Poliţie Bihor, Liviu Popa, în 2006 a fost turnată prima lopată de beton la temelia noului sediu. Lucrările s-au derulat cu greutate în ultimii ani tot din cauze financiare, însă Ministerul Administraţiei şi Internelor a virat în final toţi banii necesari finalizării investiţiei. Clădirea a fost terminată în primăvara acestui an, după care a intrat în faza de amenajări interioare, finalizate recent.

Costurile lucrării s-au ridicat la 12 milioane de lei şi au fost suportate din bugetul MAI, iar execuţia îi aparţine firmei orădene Construcţii Bihor.