Ministerul Finanțelor a publicat proiectul legii bugetului de stat pe 2026, care arată că în acest an România va avea, în premieră, un produs intern brut de peste 500 miliarde euro, dar și o diferență de 6,2% între cheltuieli și venituri, mai mică decât în anii trecuți.
Prognoza de creștere economică este de 1%, iar investițiile ar urma să fie principalul motor al creșterii economice, cu un avans estimat de 4%.
Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2026 a fost publicat împreună cu proiectul Legii asigurărilor sociale de stat și al Legii privind plafoanele unor indicatori din cadrul fiscal-bugetar.
Estimările Ministerului Finanțelor arată că economia României ar urma să depășească în acest an pragul de 2.000 de miliarde de lei produs intern brut (PIB), nivelul estimat fiind de 2.045 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 500 de miliarde de euro, subliniază spotmedia.ro, citând publicația de specialitate profit.ro.
Totodată, deficitul bugetar este estimat la 127,75 miliarde lei, adică 6,2% din PIB, având cheltuielile estimate la 42,3% din PIB (864,28 miliarde lei), iar veniturile la 36% din PIB (736,53 miliarde lei).
Creșterea economică estimată este de 1%, în contextul în care măsurile de consolidare fiscală vor afecta consumul privat, iar principalul motor al creșterii economice ar urma să fie investițiile, cu un avans de 4%. Sectorul construcțiilor ar urma să fie cel mai dinamic, cu o creștere de aproximativ 4,1%, susținută de proiectele de infrastructură finanțate din fonduri europene.
În schimb, industria și serviciile ar urma să aibă o evoluție mai modestă, cu creșteri estimate la 0,5% și, respectiv, 0,4%.
În termeni nominali, investițiile publice se vor ridica la 163,8 miliarde de lei, echivalentul a peste 32 de miliarde de euro, ceea ce este un nivel record, de 8% din PIB.
Cea mai mare parte a investițiilor, două treimi din total, ar urma să fie finanțată din fonduri europene în valoare de 110 miliarde lei. Bugetul pentru fonduri europene crește cu peste 40% față de anul trecut, prin integrarea finanțărilor din politica de coeziune, PNRR și Programul SAFE de consolidare a capacităților de apărare (program în valoare totală de 16,2 miliarde euro din care ar urma să fie susținute inclusiv proiecte de infrastructură strategică).
Un capitol important de cheltuieli îl reprezintă plata dobânzilor la datoria publică, cheltuielile cu dobânzile fiind estimate la 3% din PIB (creștere la 60,8 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei anul trecut), din cauza deficitelor bugetare acumulate în ultimii ani și a ratelor încă ridicate ale dobânzilor.
Bugetul este construit pe o inflație medie anuală de 6,5%.
Proiectul include și alocări pentru mai multe programe sociale, între care 15,48 miliarde lei pentru servicii sociale destinate copiilor și persoanelor cu dizabilități, 1,7 miliarde lei pentru pachetul de solidaritate destinat persoanelor vulnerabile și 1,53 miliarde lei pentru programul Masă sănătoasă în școli. De asemenea, prevede și 3,75 miliarde lei pentru compensarea costurilor la energie prin Ministerul Muncii și Ministerul Energiei.
Pensiile sunt înghețate, punctul de pensie rămânând la 81 lei, iar câștigul salarial mediu net lunar este estimat la 5.555 lei.
Autoritățile locale ar urma să primească 86,4 miliarde lei, cu 7,4 miliarde lei mai mult decât în anul precedent. Din TVA vor fi alocați 27,7 miliarde de lei pentru finanțarea bugetelor locale, inclusiv pentru protecția copilului, transportul elevilor sau drumuri locale.
Guvernul ar urma să adopte forma finală a proiectului Legii Bugetului în săptămâna aceasta, după care îl va trimite Parlamentului.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul său își va decide duminică poziția, motivând că în rândul acestuia există nemulțumiri privind finanțarea incompletă a pachetului de solidaritate și lipsa unor prevederi privind creșterea salariului minim.