Campania electorală pentru scrutinul prezidențial repetat după alegerile anulate de la finele anului trecut a început vineri și se va încheia cu o zi înainte de ziua votării, în această perioadă 11 candidați - dintre care 5 au concurat și anul trecut - urmând să încerce să convingă alegătorii că le merită încrederea.
Ei vor trebui să respecte anumite reguli în ce privește publicitatea electorală.
Ce e voie
În timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale, începute vineri, 4 aprilie, şi care se va încheia pe data de 3 mai, la ora 7:00, candidații vor folosi numai câteva tipuri de materiale de propagandă: afişe cu dimensiunile de cel mult 500 mm pe o latură şi 350 mm pe cealaltă, care pot fi amplasate numai în locurile speciale pentru afişaj stabilite de primării, materiale de propagandă electorală audio sau video difuzate de mass-media audiovizuală, publicitate în presa scrisă, materiale de propagandă electorală online, precum și broşuri, pliante şi alte materiale tipărite care pot fi distribuite direct alegătorilor.
Toate materialele de propagandă trebuie marcate conform Hotărârii Autorităţii Electorale Permanente nr. 9/2025 privind modul de promovare, distribuire, publicare sau editare a materialelor publicitare politice utilizate în campania electorală la alegerile pentru preşedintele României din anul 2025.
Ce e interzis
Potrivit normelor legale, sunt interzise materiale publicitare politice care combină culorile într-o succesiune ce reproduce drapelul României sau al altui stat, cu excepţia situaţiei în care respectiva succesiune de culori este reprodusă de semnul electoral al competitorului electoral.
Este interzisă, de asemenea, utilizarea în scop electoral a vehiculelor inscripţionate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaţilor, precum şi cu referiri la competitori, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staţionar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane, panouri mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare şi oricare alte materiale electorale care nu sunt prevăzute la art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale.
Sursa foto: INQUAM Photos / Octav Ganea
În preziua votării, materialele de propagandă electorală de orice tip din clădirile unde funcționează secţii de votare trebuie îndepărtate, iar continuarea propagandei este interzisă.
În eventualitatea organizării unui al doilea tur de scrutin, campania va începe de la data validării rezultatelor primului tur de către CCR şi se va încheia la data de 17 mai, ora 7:00.
Ordinea pe buletinele de vot
În 22 martie, Biroul Electoral Central a stabilit prin tragere la sorţi ordinea de înscriere pe buletinul de vot a candidaţilor la alegerile prezidenţiale din luna mai.
poziţia 1 – George Nicolae Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor)
poziţia 2 – George Crin Laurenţiu Antonescu (Alianţa Electorală România Înainte)
poziţia 3 – Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvaţi România)
poziţia 4 – Cristian Vasile Terheş (Partidul Naţional Conservator Român)
poziţia 5 – Marcela Lavinia Şandru (Partidul Umanist Social Liberal)
poziţia 6 – Victor Viorel Ponta (candidat independent)
poziţia 7 – Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
poziţia 8 – Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale)
poziţia 9 – John-Ion Banu-Muscel (candidat independent)
poziţia 10 – Petru Daniel Funeriu (candidat independent)
poziţia 11 – Nicuşor-Daniel Dan (candidat independent).
Dintre cei 11 candidați, 5 candidaţi au participat şi la scrutinul prezidenţial de anul trecut, și anume Elena Lasconi, George Simion, Cristian Terheş, Silviu Predoiu şi Sebastian-Constantin Popescu, şefa USR reuşind să ajungă în turul doi cu independentul Călin Georgescu, alegeri care însă au fost anulate de Curtea Constituţională.
Scrutinul prezidențial de anul trecut a fost anulat de CCR în baza unor informații desecretizate de fostul președinte Klaus Iohannis conform cărora campania electorală a fost distorsionată prin faptul că fostul candidat independent Călin Georgescu - căreia i-a fost interzisă o nouă candidatură - a beneficiat de finanțări nelegale, ceea ce s-a reflectat în publicitatea nelegală în mod special în mediul online.