A început referendumul, toate cele 650 secţii de votare din Bihor au fost deschise la timp şi fără incidente

Toate cele 650 de secţii de votare din judeţul Bihor au fost deschise şi funcţionează normal de la ora 7.00 a zilei de sâmbătă, prima din cele două prevăzute pentru desfăşurarea referendumului de revizuire a Constituţiei în vederea redefinirii căsătoriei ca fiind uniunea dintre un bărbat şi o femeie.

La urne sunt aşteptaţi, potrivit listelor electorale permanente, 503.106 cetăţeni cu drept de vot înregistraţi în Bihor, dar şi oricare alt cetăţean aflat pe teritoriul oricărei localităţi din judeţ, opţiunile acestora urmând să fie consemnate pe liste suplimentare.

Cât şi cine votează

Secţiile de votare vor fi deschise până la ora 21.00, după care paza lor va fi preluată de structuri ale Ministerului de Interne (Jandarmerie, Poliţie, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă), urmând să fie redeschise duminică şi să funcţioneze după acelaşi program, de la 7.00 la 21.00.

Cetăţenii care vor să se prezinte la votare au posibilitatea să se pronunţe prin DA sau NU la întrebarea de pe buletinul de vot: „Sunteți de acord cu legea de revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament?”, lege care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 798/18.09.2018.

Au dreptul să voteze toți cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului (inclusiv), cu excepția celor puși sub interdicție și a celor condamnaţi prin sentinţă definitivă la pierderea drepturilor electorale.

La cererea persoanelor netransportabile din motive de boală sau invaliditate, dar şi la solicitarea conducătorilor instituțiilor sanitare sau de ocrotiri sociale în care acestea sunt internate, președintele biroului electoral al secției de votare desemnează din cadrul biroului un număr de membri care se deplasează cu o urnă specială (aşa-numita „urnă volantă”) și cu materialul necesar votării (buletin de vot şi ştampilă) la locul unde se află cel în cauză, pentru a-şi putea exprima opţiunea.

Fără control

Referendumul iniţiat de Coaliţia pentru Familie este extrem de controversat din mai multe motive de ordin social, juridic şi politic. În condiţiile în care CpF a strâns în favoarea iniţiativei 3,2 milioane semnături, acţiunea nu a fost vizibilă public, iar primăriile din ţară nu au raportat absolut nicio problemă în ce priveşte corectitudinea lor, doar în această săptămână presa relatând că au "semnat" inclusiv minori şi persoane decedate.

Pe de altă parte, revizuirea Constituţiei în sensul dorit de CpF nu schimbă nimic în mod practic din legislaţia românească actuală, care prevede textual în Codul Civil că nu se pot căsători decât un bărbat şi o femeie, căsătoria între două persoane de acelaşi sex fiind interzisă.

Cu toate acestea, prin votul dat în Parlament de toate partidele cu excepţia USR, şi anume PSD, PNL, UDMR, ALDE şi PMP, referendumul a fost aprobat, iar o parte a observatorilor consideră că el va fi folosit semnificativ în scop politic de către principalul partid de guvernământ, care şi-a intensificat retorica ortodoxă, antieuropeană şi naţionalistă.

Spre această concluzie conduc şi alte decizii politice, în contextul în care majoritatea parlamentară a împiedicat o consultare publică transparentă, refuzând folosirea sistemelor electronice de prevenire şi împiedicare a votului multiplu, extinzând procesul electoral la două zile, micşorând cvorumul pentru validare şi excluzând din acest cvorum cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, chiar dacă pentru aceştia a înfiinţat, în premieră, mai multe secţii de votare decât la alegerile prezidenţiale din 2014 şi decât la scrutinul legislativ din 2016.

Polarizarea societăţii

Campania pentru referendum a fost copios dominată de Coaliţia pentru Familie, care a împânzit toate localităţile cu panouri şi pliante (multe declarate nelegale de către Birourile Electorale Judeţene şi Biroul Electoral Central) în favoarea participării masive la vot, cu mesajele că în caz contrar „copiii României” nu vor putea fi „salvaţi” de la adopţiile de către cuplurile de homosexuali.

În schimb, opoziţia faţă de referendum s-a manifestat exclusiv pe internet, unde mesajele principale au fost că teama de căsătoriile între homosexuali şi de presupusele adopţii făcute de acestea nu are niciun suport real.

Societatea, însă, a fost puternic dezbinată, profitorii fiind politicienii de la putere, care consideră că o participare masivă la vot i-ar legitima în rândul electoratului într-o perioadă în care preocuparea lor de bază este, de fapt, amputarea instrumentelor cu care justiţia ar trebui să lupte împotriva corupţiei aşa încât banii publici să fie folosiţi inclusiv pentru sprijinirea familiei şi încurajarea creşterii demografice.

Condiţia validării

Referendumul „pentru familie” este primul la care se aplică reguli de validare anume concepute pentru ca iniţiativa să fie adoptată.

Astfel, nu mai este necesară prezența la urne a cel puțin jumătate din numărul cetăţenilor români cu drept de vot, ci a doar 30% din acest total, adică a 5.483.548 persoane. Mai mult, prin Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, cetăţenii români din străinătate nu mai sunt luaţi în calcul la stabilirea cvorumului.

Un sondaj realizat de CURS între 20 septembrie şi 1 octombrie arată că ar putea participa la referendum 34% din totalul alegătorilor, din care majoritatea – adică 90% - ar urma să voteze pentru modificarea Constituţiei. Sondajul are o marjă de eroare de 3%.

Cea mai mare participare este estimată să aibă loc în a doua zi a referendumului, duminică după ora prânzului, atunci când credincioşii vor ieşi din biserici. De altfel, pentru mulţi ziua de sâmbătă este, la fel ca înainte de 1989, zi lucrătoare.