Lucrările la acumulările de la Suplacu de Barcău şi Ginta au fost recepţionate marţi de reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Crişuri.
Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei, în perioada 2010-2011, ABA Crişuri a prezentat partenerilor din Ungaria funcţionalitatea celor două acumulări, iar până în prezent, lucrările şi-au dovedit utilitatea, mai ales în perioada de ape mari.
Acumularea Suplacu de Barcău a intrat în funcţiune în anul 2010, când pe barajul lung de 175 metri s-a turnat masca de beton şi s-au montat echipamentele hidromecanice. În urma acestor lucrări, acumularea de pe râul Barcău a devenit funcţională, iar celelalte lucrări, aferente, au trebuit finalizate până în 2012.
Aşadar, respectând graficul activităţilor, în perioada 2010-2012, pe tronsonul Nuşfalău-Marca, s-au făcut regularizări pe o lungime de 17 km şi consolidări de mal pe o lungime de 6 km. "Azi, comisia de recepţie a verificat dacă aceste lucrări au fost executate în conformitate cu cerinţele tehnice şi practic s-a făcut recepţia lor", a declarat directorul ABA Crişuri, Dumitru Voloşeniuc.
Acumularea permanentă Suplacu de Barcău are o capacitate de 15 milioane metri cubi de apă şi poate asigura prelevarea debitelor pentru alimentarea cu apă potabilă în sistem centralizat a localităţilor rurale de pe raza comunelor: Suplacu de Barcău, Balc, Abram şi Abrămuţ. În total sunt 23 de localităţi bihorene care beneficiază de facilităţile oferite de acumulare.
În 2011, la Ginta, pe râul Crişul Negru, acumularea nepermanentă (polder) devenea funcţională prin realizarea pragului de barare. În mai puţin de un an, au fost demarate şi finalizate lucrările de consolidare, pe o lungime de 3,6 km, cele cinci praguri necesare diminuării undei de viitură precum şi alte lucrări aferente polderului.
"Acumularea nepermanentă Ginta are o capacitate de 12 milioane mc de apă şi o probabilitate de 1%, adică probabilitatea ca acest polder să fie inundat este de o dată la o sută de ani", a mai precizat Dumitru Voloşeniuc.
Recepţia lucrărilor s-a făcut în prezenţa oficialităţilor din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române", reprezentanţi ai constructorului şi proiectantului, precum şi altor experţi tehnic.
Lucrările au o valoare totală de 46 milioane euro şi au fost finanţate din bugetul de stat şi din fondurile Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei.