La o jumătate de an după ce a preluat puterea, USL încă se mai screme cu schimbarea şefilor serviciilor guvernamentale deconcentrate, fiindcă de "garda veche" nu se poate scăpa aşa uşor.

Motivul? Majoritatea directorilor unşi de PDL şi UDMR nu vor să renunţe la scaune şi, în cel mai bun caz, se retrag numai după ce li se dă un alt post, fie de directori adjuncţi, fie de şefi de serviciu sau de birou în aceleaşi instituţii. Profitând că fostul premier Emil Boc a blocat angajările în sectorul bugetar, dar a permis mutarea funcţionarilor de pe poziţii de conducere pe posturi inferioare, le-au ocupat, fără concurs şi fără a putea fi acuzaţi că încalcă vreo lege.

Trocul lui Abrudan

Lucru cunoscut, oricărei schimbări de Guvern îi urmează înlocuirea şefilor instituţiilor descentralizate, unde vor să ajungă directori oamenii noii puteri. În acest an, însă, nu toţi mahării PDL şi UDMR au înţeles să se retragă din posturile unde îi puseseră partidele, ci s-au târguit pentru alte funcţii, mai în eşalonul al doilea.

Cel mai flagrant caz e al PDL-istului Traian Abrudan, inginer mecanic instalat în 2009 la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, întâi pe o funcţie de execuţie, pentru ca la scurt timp să fie promovat director executiv, post pe care l-a deţinut până săptămâna trecută. Când, fiindcă a dat chix în încercarea de a-şi păstra fotoliul prin trecerea la PNL, dar a trebuit să-l elibereze pentru pesedistul Florian Pavel, şi-a negociat mutarea ca şef al Biroului măsuri de sprijin şi monitorizare din cadrul aceleiaşi APIA. Un loc călduţ, care îl ţine în sistem şi îi garantează un salariu confortabil. Iar USL-iştii au acceptat trocul. "S-a dat totuşi la o parte, a înţeles să respecte regula unui joc cu influenţe politice, aşa cum şi alţii dinaintea lui s-au dat la o parte când el a fost numit de PDL. A vrut un post de şef de birou, care era oricum vacant", spune succesorul, Florian Pavel.

Din şefi, tot şefi

Cazul lui Abrudan nu e singular. Pedeliştii Dacian Iova (Inspectoratul Teritorial de Vânătoare şi Regim Silvic), Liviu Matiuţă (Direcţia Silvică), Simona Vesa (Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială) şi fostul primar Mihai Groza (Hidroelectrica) au renunţat la funcţiile de directori în care i-a pus partidul în schimbul altora, de adjuncţi, şefi de birouri sau servicii în exact aceleaşi instituţii, deşi cei mai mulţi intraseră în sistem în 2008-2009 fără să aibă habar "cu ce se mănâncă" treaba în respectivele structuri. Alt PDL-ist, Nicolae Hoduţ, are aceeaşi ţintă. Debarcarea sa de la ITM e iminentă, postul fiind promis pesedistului Marius Rotar, iar Hoduţ recunoaşte că va lua în calcul "varianta de a solicita mutarea pe un post de conducere inferior".

Cel care a dat un exemplu de bărbăţie e fostul şef al PDL Oradea, Dorin Corcheş, plecat prin demisie de la Societatea de Îmbunătăţiri Funciare fără a pretinde o funcţie de adjunct, la fel cum făcuse astă-vară fostul şef al Inspectoratului Şcolar, Dorel Luca, care avea aranjată o catedră la Colegiul Mihai Eminescu. La extrema cealaltă, Nicolae Hodişan, şef al Direcţiei Agricole, a demisionat abia după ce noua putere l-a hărţuit mutându-l cu delegaţie pe aceeaşi funcţie, dar la Bistriţa Năsăud şi apoi, văzând că tot nu pleacă, la Giurgiu.

Maziliţi şi nu prea

Cum s-au găsit locuri pentru directorii demisionari? Pur şi simplu, încă de la instalarea lor, şi-au asigurat variante de rezervă, blocând în organigrame câte un post convenabil ori chiar inventând unele noi, pe care n-au făcut angajări fiindcă, evident, guvernele PDL blocaseră angajările. După cum se vede, doar pentru căţei, nu şi pentru ei!

Prefectul Claudiu Pop spune, resemnat, că totul s-a făcut legal. "Potrivit Legii privind statutul funcţionarilor publici, redistribuirea funcţionarilor se poate face într-o funcţie publică inferioară cu acordul funcţionarului. Practic, la solicitarea de mutare pe un post de conducere inferior, ministerele sunt obligate să ofere foştilor directori un alt post dintre cele vacante în aceeaşi instituţie. Şi, formal, nu e o angajare, ci un transfer, aşa că nu trebuie organizate concursuri", explică prefectul.

Că o fi legal, dar nu şi moral, e clar. Rămâne, totuşi, întrebarea de ce nu vor foştii directori să plece cu totul. Poate tocmai pentru că nu sunt în stare să-şi găsească un serviciu, ca tot omul? Indiferent dacă vor recunoaşte sau nu, cert e că, în loc ca numărul bugetarilor să scadă, aşa cum cerea PDL când era la putere, iată că el creşte, ca să aibă activiştii unde se oploşi.

SPECIALII
Iertaţi, scăpaţi

Valul schimbărilor din deconcentrate nu l-a afectat prea tare pe udemeristul Pasztor Sandor, fostul director general al Administraţiei Bazinale de Ape Crişuri ajungând director tehnic, deoarece liberalii au considerat că acesta a colaborat corect cu conducerea Primăriei.

Un caz special e cel al şefului AJOFM, Doru Drăghici, fost membru PNL, trecut în PDL în 2009 ca să-şi salveze postul, şi care acum e lăsat pe post fiindcă soţia sa este deputata PSD Sonia Drăghici. Fericiţi se pot considera, cel puţin deocamdată, şi pedeliştii Lucian Silaghi (Direcţia pentru Cultură), Ionel Bungău (Clubul Sportiv Crişul), Sorin Buhaş (Direcţia de Tineret şi Sport), Călin Vesa (Regionala pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj), Călin Gal (Garda Financiară), deoarece USL pare că îi va păstra pe funcţii.