Printr-o decizie pronunţată în 30 mai 2017, Curtea Constituţională a îndreptat una dintre prevederile Codului de procedură penală care impunea, în mod absurd, aplicarea unor pedepse foarte mari pentru "găinării".
Mai concret, în cazul unor furturi spre exemplu, noua lege considera că există atâtea infracţiuni câte persoane vătămate. Astfel, dacă o persoană fura din aceeaşi casă în fiecare zi câte ceva timp de mai mulţi ani era o singură faptă continuată şi se plica o singură pedeapsă, pe când dacă o alta fura câte o găină din 30 de gospodării în aceeaşi noapte urma să fie pedepsită pentru 30 de furturi, iar pedeapsa minimă era în jur de 10 ani de închisoare, deoarece instanţa era obligată să îi aplice o pedeapsă pentru cea mai grea faptă la care să adauge, obligatoriu, o treime din totalul celorlalte 29 de pedepse.
Prin decizia Curţii Constituţionale s-a stabilit cu unanimitatea voturilor judecătorilor Curţii că sintagma "şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv" din cuprinsul dispoziţiilor art.35 alin.(1) din Codul penal, care impune condiţia unităţii subiectului pasiv în cazul infracţiunii continuate, este o discriminare în situaţia în care vizează aceleaşi categorii de persoane care săvârşesc la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii, aceleaşi infracţiuni. Ceea ce atrage încălcarea prevederilor art.16 alin.(1) din Constituţie cu privire la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări.
Mai concret, Curtea Constituţională a apreciat că este contrar principiului egalităţii în drepturi ca o persoană să primească o pedeapsă mai mare pentru fapte identice doar pentru considerentul că există mai multe persoane vătămate.
Intervenţia Curţii Constituţionale, care chiar dacă poate fi criticată cu argumente juridice, este salutară într-o ţară în care Guvernul şi Parlamentul nu au făcut nimic în ultimii trei ani pentru a modifica o prevedere absurdă a noii legislaţii penale, prevedere care deja a condus, în practică, la aplicarea unor pedepse disproporţionale.