"Academician" uitat: Controversatul Mircea Ifrim, fondatorul Facultăţii de Medicină din Oradea, a murit în anonimat

Fost apropiat al primului rector orădean, Teodor Maghiar, devenit apoi cel dintâi duşman al familiei, primul decan al Facultăţii de Medicină, Mircea Ifrim, a murit, pe 22 martie, în deplin anonimat.

De numele lui se leagă multe scandaluri notorii din istoria Universităţii. Şi, deşi a fost decan la FMF chiar mai mult decât legea îi permitea, Ifrim n-a lăsat în urmă vreo ilustră moştenire, ci mai degrabă un gust amar...

Academician din pix

Anunţul privind moartea lui Ifrim a fost făcut de Academia de Ştiinţe Medicale (ASM), for pe care Ifrim l-a prezidat, dar a trecut neobservat, pe fondul preocupării privind pandemia provocată de noul coronavirus. Fostul profesor a murit într-un spital din Bucureşti, în urma unui infarct.

"Cu mare durere şi regret anunţăm stingerea din viaţă a acad. prof. univ. dr. Mircea Ifrim, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale din România. Personalitate marcantă, ocupând înalte funcţii în diferite instituţii şi organisme din domeniul ocrotirii sănătăţii, academicianul Mircea Ifrim şi-a dedicat ultimii ani din viaţă activităţilor din cadrul Academiei de Ştiinţe Medicale, pe care a slujit-o cu devotament", se arată în anunţul ASM. Ifrim s-a pretins mereu un academician, chit că niciodată n-a făcut parte din Academia Română. Deşi are nume pompos, ASM este, în realitate, doar o asociaţie nonguvernamentală.

Decesul lui Ifrim a scos la iveală şi vârsta reală a fostului decan. Potrivit ASM, acesta ar fi împlinit, în luna mai, 81 de ani. Oricât de ciudat ar părea, fostul profesor şi-a ascuns etatea, pretinzându-se cu 4 ani mai tânăr. În 2006, ca să evite pensionarea de la FMF, el şi-a schimbat în CV anul naşterii, din 1939 în 1943, manevră care nu l-a salvat însă de eliminarea lui din facultate. După ce a preluat conducerea Universităţii de la tatăl său, Doru Maghiar l-a pensionat forţat. Şi a declanşat un război...

Fals pentru nevastă

Mircea Ifrim a fost primul decan al FMF, fondatorul Universităţii, Teodor Maghiar (foto), aducându-l din Bucureşti tocmai ca să poată înfiinţa facultatea. Ifrim a condus FMF din 1991 până în 2006, mai mult decât îi permitea legea şi în ciuda faptului că, simultan, a fost şi deputat PRM-ist la Bucureşti, la peste 600 km distanţă. Prieten la toartă cu Unchiu’, a făcut ce-a vrut. Şi, aşa cum avea să se afle mai târziu, a făcut multe!

Ani la rând, Ifrim a locuit la hotel, pe banii Universităţii, şi nu singur, ci cu soţia lui exotică, Cheng Feng, o chinezoaică cu 20 de ani mai tânără decât el. Mai mult, după cum avea să descopere Ministerul Educaţiei în 2009, în urma unui control la Oradea, Feng a fost admisă ilegal la doctorat în Anatomie la FMF, sub conducerea soţului-decan, şi a devenit dascăl, deşi era doar o absolventă mediocră a unei Universităţi de Meserii din Huabei, China, care nici nu avea permis de muncă în România. Trecând peste orice lege, special pentru ea, Ifrim a inventat o catedră de Medicină tradiţională chineză, cum nicio altă universitate românească nu avea. De asemenea, a uns-o doctor, aşa cum a făcut cu mulţi alţii...

Anchetă fără finalizare

Supărat pentru că în 2006 a fost tras pe dreapta fără voia sa, Ifrim a devenit duşmanul familiei Maghiar: i-a pârât la DNA Bucureşti pe bătrânul Unchi şi pe fiii acestuia, Doru şi Adrian, reclamându-i că au eliberat zeci şi zeci de diplome unor străini care nu au călcat niciodată pe la Oradea.

Acuzaţiile lui Ifrim au declanşat o anchetă amplă, finalizată în noiembrie 2012, la două luni după decesul lui Teodor Maghiar. Fiii lui tot au fost trimişi în judecată, acuzaţi că au falsificat 39 de diplome, dar procesul s-a încheiat în 2015 fără un verdict, după ce judecătorii au concluzionat că faptele s-au prescris.

Judecata de apoi

Culmea este că răzbunarea lui Ifrim s-a întors împotriva lui. Cercetând taman cele reclamate de el, DNA Bucureşti a început, în 2009, cercetarea lui penală, pe motiv că şi el a făcut multiple falsuri!

Procurorii au depistat că Ifrim a înscris mai mulţi străini la FMF direct în anii II sau III de studiu, fără ca aceştia să îndeplinească condiţiile prevăzute de lege. De asemenea, au depistat procurorii, studenţii pur şi simplu îşi alegeau profesorii care să-i examineze, fără să conteze că nu sunt titularii cursului respectiv. Aşa s-a ajuns ca un italian admis fraudulos să dea 13 examene cu acelaşi profesor, ales chiar de el, cu girul lui Ifrim!

Deşi fraudele erau evidente, din motive doar de ei ştiute, procurorii nu l-au mai trimis în judecată. Aşa că "academicianul" a murit cu cazierul curat, urmând să mai dea socoteală doar la judecata de dincolo...