Peste tot în lume, o discuție pe tema schimbărilor climatice include și mențiuni la rapoartele IPCC. Acronim pentru „Intergovernmental Panel on Climate Change” (Grup interguvernamental de experți în schimbări climatice), IPCC este un organism științific înființat de ONU în 1988, cu scopul de a pregăti o analiză cuprinzătoare și recomandări pe problematica schimbărilor climatice. Până acum, IPCC a dat publicității cinci asemenea rapoarte, al șaselea (intitulat AR6) urmând să fie prezentat în septembrie 2022.
La începutul lunii aprilie, însă, IPCC a publicat al treilea - și ultimul - raport preliminar (disponibil pe site-ul www.ipcc.ch, unde se regăsesc toate documentele elaborate de experți), care în aproape 3.000 de pagini scrise de cei 270 de oameni de știință și 354 de colaboratori arată cum pot fi atenuate schimbările climatice și ce ar trebui să facă omenirea ca să nu depășească cu mai mult de 1,5 grade Celsius nivelul mediu al temperaturilor din perioada preindustrială. O asemenea depășire va produce efecte devastatoare, precum accelerarea topirii ghețarilor ori fenomene meteo extreme în mai multe zone din lume.
Prima condiție pentru evitarea acestui scenariu este ca în anul 2025 să se înregistreze nivelul maxim de emisii în atmosferă, iar apoi să urmeze scăderi ale acestor poluanți în întreaga lume. Fără voință politică, arată cercetătorii, acest obiectiv nu va fi atins, gazele cu efect de seră vor crește și după anul 2025, iar Terra se va încălzi cu temperaturi între 2,2 și 3,5 grade Celsius până în anul 2100.
Practic, oamenii de azi decid viitorul următorului secol al planetei, iar printre măsurile care trebuie luate urgent, conform IPCC, se numără eliminarea treptată a cărbunelui, reducerea cu o treime a emisiilor de metan, conservarea solurilor și creșterea pădurilor și reformarea tuturor sectoarelor economiei globale, de la energie și transport la construcții și industria alimentară, prin implementarea de tehnologii noi, mai puțin poluante.