De aproape un deceniu, orădenii cer autorităţilor să-i scape de duhoarea emanată de ferma Nutripork, din capătul cartierului Ioşia. Îndeosebi pe timp de vară, putoarea învăluie vestul oraşului, dar nu numai, obligându-i pe locuitori să-şi ţină geamurile închise. Fiecare reclamant al Nutripork a auzit aceeaşi "poezie": ferma împute oraşul legal, căci respectă prevederile autorizaţiei de mediu emise în 2007 de Agenţia Regională Cluj Napoca.
Vocea nemulţumiţilor ar putea, acum, să conteze. Întrucât luna viitoare îi va expira controversata autorizaţie, firma Nutripork a depus o solicitare de reautorizare, de această dată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, instituţie care are acum puterea să decidă dacă şi în ce condiţii porcii vor mai putea creşte în fermă. BIHOREANUL este primul care a studiat dosarul şi vă prezintă ce măsuri promite magnatul Iosif Pazuric să aplice, ca să nu-i mai intoxice pe orădeni.
Rămâne pe loc
Eliberată pe 29 octombrie 2007, autorizaţia integrată de mediu a fermei Nutripork va expira luna viitoare. Aşadar, dacă vrea să mai funcţioneze, complexul zootehnic cu o capacitate de 10.000 de porci din marginea Oradiei trebuie să se reautorizeze. Şi vrea!
Asta, deşi anul trecut patronul grupului de firme Nutrientul, Iosif Pazuric (foto), se arăta dispus să relocheze ferma. Recunoscând că afacerea sa îi deranjează olfactiv pe orădeni, care au năvălit cu reclamaţii peste autorităţi, Pazuric a depus o adresă la Primărie, la Ministerul Mediului şi la cel al Agriculturii, cerând bani pentru relocare. "Sincer, aş pleca cu afacerea în altă parte, să terminăm odată cu toate sensibilităţile astea", şi-a explicat atunci demersul. N-a primit însă bani de nicăieri, ferma a rămas pe loc, iar acum trebuie să se reautorizeze.
"Specialişti" de Sorbonica
Spre deosebire de acum un deceniu, când autorizarea s-a făcut la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj Napoca, procedura se va derula de această dată la APM Bihor, unde pe 6 septembrie, firma Nutripork a depus cererea specifică, alături de un studiu în care se arată motivele pentru care ferma ar trebui să primească undă verde.
Studiul a fost întocmit, la cererea firmei lui Pazuric, de firma orădeană Acormed SRL şi este asumat sub semnătură de fizicianul Olimpia Mintaş (nevasta politicianului-afacerist Ioan Mintaş, patron al firmei CIAC, şef al Consiliului Naţional al IMM-urilor, ex-PSD, în prezent membru ALDE) şi de chimista Gabriela Vicaş. Cele două specialiste sunt cadre didactice la Facultatea de Protecţia Mediului din Oradea şi sunt administratoare şi asociate în firma Acormed, în părţi egale (33,33%) cu fostul decan Vasile Bara. Apropiat al clanului Maghiar şi al lui Mintaş, Bara e un personaj controversat, trimis în prezent în judecată pentru corupţie şi având şi fiul, Lucian Bara, arestat şi acuzat de fapte similare, făcute în calitate de şef al Casei de Asigurări de Sănătate Bucureşti.
Cert este că dosarul depus de Nutripork poate fi consultat de orice cetăţean (nu şi copiat) la sediul APM, de pe Bulevardul Dacia 26. Ceea ce BIHOREANUL a făcut deja...
Fără aviz DSP
La primul capitol, cel cu informaţii generale, studiul arată că distanţa faţă de zonele rezidenţiale este de "circa 900 de metri". Aparent, detaliul este important, pentru că Ordinul 119/2014 privind normele de igienă şi sănătate publică prevede că un complex unde cresc între 1.000 şi 10.000 de porci, cum este Nutripork, trebuie să fie la o distanţă minimă de 1 kilometru de zonele rezidenţiale.
În realitate, distanţa prea mică faţă de casele şi blocurile din Ioşia nu mai contează deloc. "S-a modificat legislaţia, fiindcă noi trebuie să avizăm doar la autorizare, nu şi la reautorizare", spune şefa Direcţiei de Sănătate Publică Bihor, Daniela Rahotă (foto). Altfel spus, distanţa minimă trebuie respectată doar de o fermă nouă, nu de una deja existentă. De asemenea, Nutripork nu mai este obligat să facă un studiu de impact asupra sănătăţii populaţiei, aşa cum a făcut în 2007, în care să arate dacă poluarea produsă de fermă îi afectează sau nu pe orădeni.
De-acum va fi bine...
Studiul Acormed a dedicat un capitol poluării olfactive, arătând că ferma cu 4 hale întinse pe o suprafaţă totală de peste 20.000 de metri pătraţi generează mirosuri prin procesul de creştere şi finisare al suinelor, depozitarea şi apoi împrăştierea pe câmp a dejecţiilor, respectiv stocarea mortalităţilor. Pentru fiecare din aceste activităţi, se indică măsurile care vor trebui respectate, pentru ca putoarea să nu-i afecteze pe orădeni. Măsuri care, coroborate cu lucrările de modernizare care se fac acum în fermă, vor avea succes, susţin Mintaş şi Vicaş.
Astfel, dejecţiile animalelor vor putea fi împrăştiate pe terenurile agricole doar în zilele în care nu este prea cald, nu plouă, iar vântul nu bate spre oraş. De asemenea, "se recomandă evitarea împrăştierii seara sau la sfârşit de săptămână, când oamenii sunt mai mult acasă". Deşi nu sunt prevăzute în actuala autorizaţie de mediu, aceste măsuri au fost aplicate, susţin reprezentanţii Nutripork, şi în ultimii ani. Cu cât folos s-a simţit...
Dotări anti-putoare
Investiţiile de care vorbeşte studiul sunt menite şi ele să neutralizeze duhoarea. "Unitatea trece printr-un proces major de modernizare", se arată în studiu, fără a se preciza însă stadiul lucrărilor.
Cea dintâi modernizare prezentată este impermeabilizarea lagunei de stocare a dejecţiilor, care de acum înainte nu va mai fi acoperită cu paie, ci cu o membrană hidroizolantă, deja montată şi a cărei etanşeitate este controlată cu un sistem automat.
De asemenea, "s-a optimizat sistemul de ventilare, ca debit şi amplasare, s-au montat aparate de abur uscat VS10, cu generarea unui abur uscat pentru împrăştierea unui produs de îndepărtare a mirosurilor, reglat automat de o staţie meteo". Pe româneşte, sistemul de ventilaţie din hale, care împrăştia în atmosferă duhoarea, "emite" acum şi un abur uscat amestecat cu un odorizant.
Unde-s copacii?
Pe de altă parte, studiul vorbeşte şi despre o măsură pe care Nutripork trebuia să o respecte în ultimul deceniu, dar n-a făcut-o: plantarea unei perdele vegetale pe latura dinspre oraş a fermei. Pentru lipsa copacilor, ferma a şi fost amendată, în 2011, de comisarii Gărzii de Mediu Bihor, cu 50.000 de lei.
Ulterior, Nutripork s-a lăudat că a plantat 500 de plopi. Unde anume nu este clar, pentru că orice orădean poate vedea, la o simplă vizită în jurul fermei, că abia dacă sunt pe picioare 50 de plopi, toţi la stadiul de puieţi, necrescuţi, deci fără niciun rol în oprirea mirosurilor. Omiţând neîndeplinirea acestei obligaţii, specialiştii Acormed recomandă totuşi "suplimentarea perdelei vegetale cu specii cu creştere rapidă şi asigurarea tuturor condiţiilor necesare în vederea întreţinerii şi menţinerii acestei perdele vegetale". Tot un fel de recunoaştere că actualii plopi nu au niciun folos...
Mirosuri "legale"
Studiul arată şi că în ultimii ani activitatea fermei a fost intens contestată de bihoreni, din pricina duhorilor emanate, însă o dezvinovăţeşte. "Au existat sesizări către organele abilitate ale statului, dar controalele realizate de către comisarii Gărzii de Mediu au stabilit că motivul acelor incidente nu a fost activitatea SC Nutripork SRL", se arată în document. Afirmaţia este însă neadevărată, pentru că, pe lângă amenda pentru perdeaua vegetală, Nutripork a mai încasat de-a lungul anilor amenzi şi pentru că batalul cu dejecţii nu era acoperit cu paie.
În schimb, este adevărat că niciun control făcut la Nutripork nu a indicat ferma ca fiind un poluator clar. Din contră, inspectorii de mediu au spus, în repetate rânduri, că emisiile de amoniac şi de hidrogen sulfurat nu depăşesc limitele prevăzute de lege, dar de fiecare dată s-au bazat nu pe măsurători proprii, ci pe buletine de analiză a aerului comandate de firma lui Pazuric. Analize care, lesne de înţeles, s-au făcut în zilele potrivite, nu în cele cu duhoare.
Dezbateţi!
Cert este că, acum, mingea este în terenul orădenilor. Procedura de reautorizare va dura circa două luni, timp în care orice cetăţean interesat poate să consulte dosarul şi să transmită APM Bihor opinii cu privire la conţinutul acestuia. "La nivelul Agenţiei, urmează să constituim un grup de lucru, care va efectua deplasarea în teren, pentru a verifica cele precizate în studiu", explică şefa APM Bihor, Adriana Calapod (foto).
După această vizită în teren, Nutripork va fi obligat să organizeze o dezbatere publică cu cetăţenii, anunţată cu 20 de zile înainte, iar abia apoi APM Bihor va decide dacă eliberează o nouă autorizaţie. Iar dacă da, în ce condiţii. Schiţa acestei autorizaţii va fi şi ea supusă consultării publice, pe site-ul Agenţiei. "Vă garantez că vom aborda foarte serios această problemă", promite Calapod.
Aşadar, nu mai e mult şi orădenii vor şti dacă vor mai trebui să suporte sau nu un alt deceniu de duhoare...
LA NIVEL ÎNALT
Ministrul Agriculturii promite soluţii
Una dintre cele mai vehemente contestatoare ale fermei Nutripork din Ioşia este deputatul PNL Florica Cherecheş, care a acuzat în repetate rânduri autorităţile locale de mediu că nu stopează duhoarea. De asemenea, săptămâna trecută, Cherecheş s-a întâlnit cu ministrul Agriculturii, Petre Daea (foto), căruia i-a cerut sprijinul. Deputatul i-a prezentat lui Daea soluţiile posibile, precum retehnologizarea, monitorizarea continuă a calităţii aerului din jurul fermei şi condiţii mai riguroase la autorizare sau relocare.
"Ministrul Daea mi-a promis că va lua în calcul toate posibilităţile, inclusiv relocarea, şi va vedea dacă există o posibilitate de a sprijini financiar, prin bani europeni, mutarea firmei", a precizat Cherecheş. Parlamentarul bihorean a promis că va discuta pe această temă şi cu ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, şi cu cel al Sănătăţii, orădeanul Florian Bodog.
PUTE ŞI LA ALŢII!
Primarul din Marghita, protest la APM
Pe lângă ferma din Oradea, grupul Nutrientul mai deţine ferme de porci sau pui în Palota, Sântandrei, Cauaceu, Sălacea, Cheţ, Ciumeghiu, Tămăşeu, Salonta şi Marghita. Aceasta din urmă, Nutrisuin SRL, o fermă de porci întinsă pe 8 hectare, este la rându-i contestată de localnici de ani de zile, tot din pricina duhorii.
Pentru că şi această autorizaţie de mediu expiră acum, primarul oraşului, Pocsaly Zoltan (foto), a transmis către APM Bihor, prin avocat, un memoriu prin care aduce la cunoştinţa Agenţiei "nemulţumirea generală" a marghitenilor, pentru că măsurile din actuala autorizaţie nu au fost suficiente pentru eliminarea mirosului persistent de dejecţii. Drept urmare, Pocsaly a cerut APM Bihor măsuri mai dure.
Dacă pretenţia edilului a contat, se va afla curând, căci Agenţia urmează să publice proiectul autorizaţiei de mediu pentru Nutrisuin.