Adio, nuferi! Unică în Europa, rezervaţia cu nuferi din Băile 1 Mai a dispărut cu totul

Suntem contemporani cu un eveniment istoric. Sub ochii noştri s-a întâmplat ceea ce copiii vor ajunge să le povestească propriilor prunci începând cu "a fost odată...".

A fost odată în Bihor o rezervaţie. Unica din Europa în a cărei apă izvorâtă de milenii din adâncuri creştea nufărul termal. De săptămâna trecută, rezervaţia nu mai e. Cauza? Apa geotermală din care îşi trăgea seva nu mai ajunge în lacul cu nuferi, ci se pierde în vilele ştăbimii din Băile Felix şi Băile 1 Mai. Culmea, autorităţile spun că vinovaţi de catastrofa ecologică sunt custozii rezervaţiei, nu cei care au exploatat fără oprelişti zăcământul termal.

În calea progresului

Naşterea "staţiunii" Băile 1 Mai e consemnată din anul 1731, primele construcţii fiind ridicate în jurul lacurilor create de izvoarele geotermale aflate la obârşia Pârâului Peţea. Unul dintre acestea e Ochiul Mare, o adevărată oază unde creşte nufărul termal şi trăiesc alte două specii unicat, din regnul animal: melcul relict Melanopsis Parreyssi şi roşioara lui Racoviţă.

Ochiul Mare este singurul loc din Europa unde cele trei specii coexistă şi se dezvoltă într-un mediu natural creat dinaintea ultimei ere glaciare, adică de aproape 100.000 de ani. În 1932, lacul a fost declarat rezervaţie ştiinţifică, iar în anii '70 a intrat în custodia Muzeului Ţării Crişurilor. În 2000, Rezervaţia Naturală Pârâul Peţea a fost inclusă în patrimoniul natural naţional, iar din 2007 a intrat sub protecţia unor legi speciale ale Uniunii Europene.

Deşi Băile 1 Mai şi Felixul îşi datorează faima lacurilor termale, extinderea celor două staţiuni n-a făcut niciodată casă bună cu natura, iar răul s-a accentuat în ultimele două decenii, când proprietarii sutelor de vile, pensiuni şi hoteluri au început să se alimenteze necontrolat din sursa de apă geotermală care asigura supravieţuirea rezervaţiei. Aceasta a ajuns să fie percepută de localnici nu ca o minune a naturii, ci aproape ca o piedică în calea dezvoltării zonei. Iar cum la noi interesul individual primează asupra celui public, goana după preţiosul zăcământ l-a secătuit într-atât încât natura nu l-a mai putut reface. Exploatată în exces, şi prin numeroasele licenţe date de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) unor hoteluri mari, şi prin foraje neautorizate făcute de proprietarii unor pensiuni mai mici, apa geotermală n-a mai avut presiune să răzbată spre lacul cu nuferi.

Începutul sfârşitului

Primul semnal serios că rezervaţia din Băile 1 Mai e în pericol de moarte l-au dat custozii de la Muzeu în urmă cu exact un an, alertând autorităţile întrucât nivelul şi temperatura apei din Ochiul Mare scăzuseră drastic. Rezervaţia a fost salvată în ultimul moment, fiind pusă pe "respiraţie artificială" cu aport de apă de la un foraj din apropiere.

Specialiştii au explicat că situaţia era cauzată de furtul de apă din cele două staţiuni, acuzând existenţa în zonă a peste 100 de foraje ilegale. Prima oară după ani de nepăsare, autorităţile s-au pus în mişcare în luna august a acestui an, când prefectul Claudiu Pop a ordonat un amplu control în perimetrul staţiunilor, prin responsabili de la Prefectură, Poliţie, ANRM, Garda de Mediu, Muzeu şi Primăria Sânmartin. Dar, deşi intenţia declarată oficial era prinderea hoţilor, verificările s-au făcut heirupistic, iar rezultatele au fost dezamăgitoare.

Dintre cele 161 de locaţii verificate, doar în 8 au fost găsite foraje neautorizate, iar la 15 vile "nici până în prezent comisia de control nu a găsit proprietarii acasă", arată ultimul raport al Prefecturii, întocmit abia pe 12 decembrie, cu o întârziere de aproape 4 luni, şi asta abia la insistenţele BIHOREANULUI. Ce dovadă mai clară că acţiunea a fost praf în ochi, reprezentanţii autorităţilor fiind mai preocupaţi de alegerile parlamentare care se apropiau decât de soarta rezervaţiei?

Lac termal îngheţat

Ironia sorţii a făcut ca tocmai în pragul alegerilor să se producă şi ireparabilul. Odată cu venirea iernii, hotelurile, pensiunile şi vilele au pornit încălzirea (bazată şi ea pe apa termală), astfel că aproape imediat apele care alimentau rezervaţia au încetat să mai ajungă în Ochiul Mare. Lacul cu nuferi a secat complet în mai puţin de două zile, iar pe 7 decembrie din suprafaţa de un hectar mai rămăseseră abia 10 metri pătraţi de luciu de apă. Şi nu caldă, ci aproape de îngheţ şi aceasta!

În 8 şi 9 decembrie, fundul lacului a îngheţat, distrugând atât seminţele nuferilor termali, cât şi exemplarele de melc relict şi de roşioară "refugiate" la adâncime pe perioada iernii. Iar cum aceste specii nu pot trăi decât în apa termală, la temperaturi constante de peste 18⁰C, specialiştii sunt convinşi că odată cu secarea şi îngheţarea lacului a pierit şi orice urmă de speranţă că în apa acestuia ar mai fi rămas ceva viu.

"E prima oară în istorie când lacul seacă total. Rezervaţia se păstrează doar în condiţii de habitat termal, nu poate supravieţui în frig. E clar, ceea ce a fost acolo nu mai poate fi vreodată!", a declarat pentru BIHOREANUL Marton Venczel (foto), şeful Secţiei Ştiinţe Naturale a MŢC, explicând dezastrul prin "exploatarea iraţională a zăcământului termal din Băi".

Rezervaţia a murit

Alertaţi de custozi, doi inspectori ai Gărzii de Mediu au descins săptămâna trecută în rezervaţie, dar n-au mai putut face decât să constate şi ei dispariţia apei termale şi reducerea lacului la dimensiunile unei simple băltoace reci. "Ochiul Mare a secat complet, iar izvoarele termale nu mai debitează apă în lac. E o catastrofă ecologică! Se poate spune că rezervaţia a murit", afirmă comisarul Sever Şerbănescu (foto), care şi-a înaintat concluziile Prefecturii Bihor şi Ministerului Mediului.

Şi raportul reprezentantului local al ANRM arată acelaşi diagnostic. Radu Miron Avram, până acum cel mai aprig apărător al ideii că nu furtul de apă termală, ci seceta din verile trecute ar fi cauzat situaţia, admite, totuşi, din vârful limbii, că e posibil ca "anumite sonde neidentificate, în exploatare, executate ilegal" să fi provocat dezastrul.

Pentru că problema e atât de gravă, cu excepţia muzeografilor niciunul dintre ceilalţi responsabili nu îşi asumă un verdict final, nerecunoscând oficial că rezervaţia s-a distrus, ci preferă să spere că la primăvară nufărul, melcul şi roşioara, acum degerate, vor reînvia prin cine ştie ce minune...

De piept cu prefectul

Culmea, autorităţile îi arată acum cu degetul taman pe custozii rezervaţiei. "Nu şi-au făcut treaba! Trebuia să intervină la timp, să asigure rapid alimentarea lacului din sursă externă", spune prefectul Claudiu Pop (foto), care îl învinuieşte mai ales pe reprezentantul Muzeului în relaţia cu Prefectura. "Dl Radu Huza acuză furtul de apă termală, spune că ştie unde sunt foraje ilegale. Dar dacă ştie cine fură, de ce nu spune? Ne pune beţe-n roate!", s-a enervat prefectul, decis să ceară Gărzii de Mediu amendarea Muzeului.

În replică, muzeograful consideră reacţia prefectului nefundamentată şi exagerată. "Muzeul a monitorizat permanent situaţia, dar noi nu avem dreptul să verificăm exploatările de apă care seacă lacul. Am anunţat autorităţile abilitate să intervină, însă pentru că am spus lucrurilor pe nume, am deranjat. Furtul de apă din Băile Felix şi Băile 1 Mai este un fapt cunoscut, dar e subiect tabu", spune Radu Huza, sugerând că autorităţile îi protejează pe hoţi. Mai mult, specialistul acuză ANRM şi Prefectura că nici măcar în cazul celor câtorva foraje ilegale găsite astă-vară n-a fost sesizată Poliţia ori Parchetul, deşi furtul de apă termală este o infracţiune sancţionată cu închisoarea în baza Legii Minelor.

Pentru că ireparabilul s-a produs, iar loc de întors nu mai este, prefectul caută variante ca să menţină cumva în viaţă măcar nufărul termal. Cum? Cu "soluţii extreme la o problemă extremă", zice Claudiu Pop. Adică mutându-l din mediul său natural într-o rezervaţie "reabilitată", pe care ar vrea s-o amenajeze, cu excavatorul, în locul Ochiului Mare. Cu o asemenea "rezervaţie" reconstituită artificial, este însă clar că nu ne vom mai putea mândri deloc. Iar turiştii străini, obişnuiţi să vină aici pentru unicitatea lacului cu nuferi datând de milenii, vor râde de noi şi cu fundul, pentru că n-am fost în stare nici măcar să păstrăm ceea ce am primit de la natură...

După dezastrul ecologic din decembrie 2011, când lacul Ochiul Mare a rămas aproape pe sec, naturaliştii Muzeului Ţării Crişurilor anticipau distrugerea mediului natural din rezervaţia de la Băile 1 Mai. Tocmai de aceea, pentru a salva măcar o parte din rezervaţie, în luna ianuarie a acestui an au recreat la Muzeu într-un acvariu imens mediul natural din Ochiul Mare.

În prezent, cei 40 de melci melanopsis parreyssi şi 30 de peşti din specia Roşioara lui Racoviţă sunt probabil unicele rămăşiţe ale acestor două specii unicat a căror existenţă n-a mai fost pusă niciodată în pericol. Până acum, când probabil distrugerea este ireversibilă...