Marţi a căzut taxa de faţade, miercuri a fost desfiinţată taxa minimă lunară pentru hrana copiilor de grădiniţă, iar joi a fost suspendată taxa specială pentru comercializarea băuturilor alcoolice pe timpul nopţii.
Din cele trei taxe speciale pe care Primăria orădeană intenţiona să le aplice din ianuarie 2010 nici una nu a mai prins sfârşitul anului. Iar şansele ca acestea să mai fie aplicate vreodată sunt tot mai mici...
Plata cu ziua
Prefectura a câştigat "meciul" cu Primăria la scor de neprezentare: 3-0. Instituţia ce reprezintă Guvernul a primit săptămâna trecută sentinţe favorabile, una după alta, în toate cele trei procese intentate administraţiei locale pe tema taxelor speciale. Cea mai răsunătoare victorie a juriştilor Prefecturii o constituie sentinţa definitivă şi executorie obţinută în procesul intentat pe tema taxei minime de 90 de lei pentru hrana copiilor de grădiniţă. Taxa a fost adoptată prin hotărârile de Consiliu Local (HCL) 707 şi 852 din 2009 dar nu a apucat să fie aplicată niciodată.
"Toată problema a pornit de la faptul că grădiniţele achiziţionau alimente în funcţie de numărul copiilor înscrişi, dar când ajungeau să gătească, numărul porţiilor era mult mai mic datorită absenteismului, iar alimentele se alterau", declară Eugenia Borbei, şefa juriştilor din Primărie. Taxa a fost desfiinţată în luna iunie de Tribunal, iar sentinţa a rămas definitivă şi executorie săptămâna trecută în urma recursului făcut de municipalitate la Curtea de Apel.
Deşi au pierdut în mod categoric, reprezentanţii Primăriei afirmă că nu văd sentinţa ca pe o înfrângere. "Adevărul este că, în parte, noi ne-am atins scopul. Imediat după instituirea taxei, prezenţa a crescut cu 20% fiindcă părinţii s-au gândit că, dacă tot plătesc pentru hrana micuţilor, mai bine îi duc la grădiniţă", spune Eduard Florea (foto), directorul economic al Primăriei. Acum, că taxa a fost abrogată, probabil că municipalitatea va intra iar pe pierdere...
Anulat!
Cea de-a doua înfrângere a Primăriei o constituie anularea taxei speciale pentru faţadele neîngrijite. Aceasta a fost instituită prin HCL 705 şi 1.027 din 2009, respectiv 36 şi 367 din 2010, cu scopul declarat de a forţa reabilitarea clădirilor din centrul istoric. Conform hotărârilor din 2009, suma datorată de proprietarii imobilelor în paragină se calcula raportat la suprafaţa desfăşurată a clădirii şi se ridica la 2 lei pe metru pătrat pe an în cazul clădirilor din centrul istoric, respectiv 3 lei pentru cele monument istoric.
În contrapartidă, proprietarii imobilelor care se angajau să renoveze faţadele erau scutiţi de la plata taxelor pentru autorizaţiile de construire, nu mai datorau taxa specială începând cu data obţinerii documentelor de construire, iar după finalizarea lucrărilor scăpau pentru 5 ani de plata impozitului pe proprietate. Mai mult, conform hotărârilor adoptate în 2010, orădenii săraci puteau cere Primăriei credite fără dobândă pentru finanţarea lucrărilor, urmând să garanteze împrumutul cu apartamentul.
Deşi iniţial şi-a dat avizul de legalitate, în luna octombrie, chiar când a început aplicarea hotărârilor, Prefectura s-a răzgândit, le-a atacat în instanţă, suspendându-le, iar marţea trecută a câştigat, în mod surprinzător, anularea lor la Tribunalul Bihor. Primăria poate face recurs la Curtea de Apel Oradea. "Aşa ceva nu s-a mai văzut! E ca şi cum ai termina şcoala de şoferi, ai lua examenul, ai începe să conduci, iar peste un an ar veni Poliţia şi ţi-ar retrage permisul pe motiv că nu s-a gândit bine când ţi l-a dat", protestează Eugenia Borbei (foto).
Banii înapoi!
Jurista şefă a Primăriei are toate motivele să fie supărată. Imediat după atacarea taxei de către prefectul Gavrilă Ghilea, orădenii care au apucat să o plătească au început să îşi ceară banii înapoi. Acum, că Prefectura a câştigat procesul în primă instanţă, e clar că fenomenul se va accentua.
"Banii sunt colectaţi într-un cont special care are ca destinaţie promovarea clădirilor monument istoric şi acordarea de împrumuturi pentru reabilitarea faţadelor. Până acum, fiind în proces, nu ne-am atins de ei. Singurul lucru pe care l-am făcut a fost să returnăm sumele încasate celor care au plătit taxa, iar pe urmă şi-au cerut banii înapoi", spune Tănase Miculescu (foto), directorul adjunct al Direcţiei Economice.
Concret, din cei 809 orădeni care au plătit un total de 207.844 lei, până joia trecută un număr de 61 şi-au recuperat cei 17.340 lei achitaţi. La fel, 6 din cele 92 de firme care au vărsat municipalităţii 239.521 lei au "revendicat" deja 24.659 lei.
Lucrări suspendate
Mai mult, blocarea regulamentului privind acordarea de împrumuturi pentru reabilitarea faţadelor pune municipalitatea într-o situaţie delicată. Firma Vestind Construct a început în vară reabilitarea imobilului din Piaţa Unirii 5, vechi de o sută de ani, după ce Administraţia Imobiliară Oradea (AIO) a creditat cu 400.000 lei pe 13 din cei 23 de proprietari de apartamente, pentru a plăti lucrările. Acum, că nu mai există bază legală pentru acordarea împrumutului, lucrările vor fi oprite.
"Am vorbit cu constructorul şi i-am cerut să finalizeze lucrările începute. Vom lua o decizie cu privire la continuarea lor după ce vom avea o sentinţă definitivă", spune directorul AIO, Cristian Beltechi. Cum, la fel ca majoritatea orădenilor, locatarii imobilului nu au bani să termine lucrările, clădirea va mai rămâne în lucru mult şi bine, constituind un pericol pentru trecători. După cum se ştie, prima victimă a fost făcută în octombrie, când o bucată din acoperiş s-a prăbuşit peste o tânără de 30 de ani...
Linişte cu forţa
Săptămâna neagră a juriştilor Primăriei a continuat joi, cu sentinţa dată de Tribunalul Bihor privind anularea taxei speciale pentru ordine publică instituite prin HCL 708 şi 1028 din 2009. Taxa urma să se aplice localurilor care comercializează alcool deschise între orele 23-06, de duminică până joi, respectiv 24-06 vinerea şi sâmbăta. Potrivit calculelor, un local cu sala de mese sub 100 de metri pătraţi ar fi trebuit să achite 3.000 lei anual pentru fiecare oră în care ţine deschis după ora 23, iar un magazin non-stop ar fi ajuns să datoreze 35.000 lei pe an.
Consiliul Local a introdus taxa urmărind scăderea numărului de localuri deschise peste noapte, pentru ca orădenii să se poată odihni şi să fie feriţi de scandaluri. Din banii încasaţi, Primăria urma să asigure ordinea publică şi curăţenia în zona localurilor plătitoare, respectiv înlocuirea mobilierului stradal distrus de zurbagii.
Adio, autonomie!
Taxa a fost atacată în instanţă încă din luna februarie, înainte de a fi aplicată efectiv, Prefectura argumentând că este aberant ca municipalitatea să taxeze inclusiv ABC-urile cu program non-stop care vând alcool. Iar Tribunalul i-a dat săptămâna trecută dreptate, luându-i din nou prin surprindere pe reprezentanţii municipalităţii.
"Practic, se desfiinţează conceptul de autonomie locală. Consiliul Local nu are nicio putere de a decide în problemele oraşului. Rolul său a fost limitat la a aproba taxele impuse de la nivel central şi cam atât", reclamă directorul Eduard Florea.
Altfel spus, pentru că toate încercările Primăriei de a rezolva probleme punctuale ale oraşului au fost blocate în instanţă, administraţiei locale îi rămâne doar un rol decorativ: adună biruri, din care apoi plăteşte facturi. Iar taxele trec şi problemele rămân...
PREA MULT!
1.888 de proprietari de imobile degradate au contestat modul de calcul al taxei de faţade
PREFECTURĂ VS PRIMĂRIE
"Câştigul orădenilor"
Cele trei sentinţe date împotriva municipalităţii orădene i-au lăsat fără replică pe reprezentanţii celor două instituţii aflate în conflict. "În calitate de reprezentant al administraţiei locale refuz să comentez deciziile unei instituţii aparţinând statului. Acolo unde putem, ne vom susţine în continuare punctul de vedere, iar unde a fost dată o sentinţă definitivă, ne vom conforma instanţei", a declarat pentru BIHOREANUL primarul Ilie Bolojan. El este de părere că războiul dintre Prefectură şi Primărie nu face decât să erodeze credibilitatea celor două instituţii locale în ochii populaţiei.
La fel, prefectul Gavrilă Ghilea susţine că ar fi preferat o rezolvare pe cale amiabilă a conflictului. "Nu mi-am dorit să se ajungă la proces, dar dacă juriştii nu s-au putut înţelege a trebuit să ne susţinem punctul de vedere în Tribunal". În ciuda sentinţelor favorabile obţinute în cele trei procese, prefectul este rezervat în declaraţii. "Faptul că am câştigat nu înseamnă că nu există autonomie locală, ci doar că sunt nişte legi care trebuie respectate. Până la urmă este vorba de un câştig al cetăţenilor din Oradea şi nu de o victorie a lui Ghilea", a mai declarat prefectul.