Afacere "canceroasă": Construcţia Centrului Oncologic, amânată din cauza unei firme lacome

Centrul de Oncologie, care urma să fie finalizat în toamna acestui an la Spitalul Municipal Oradea, mai are mult până să devină realitate.

În timp ce bolnavii de cancer sunt nevoiţi să bată drumurile spre Cluj, Timişoara şi Bucureşti sau pur şi simplu rămân fără tratament, ambiţiosul proiect al municipalităţii, pentru care Ministerul Sănătăţii a şi alocat toţi banii necesari, a fost dat peste cap din cauza firmei care a câştigat licitaţia pentru construirea Centrului. Motivele? Ca de multe alte ori, lăcomia şi convingerea că toate se pot "aranja"...

Schimbat radical

În Bihor, incidenţa cancerelor creşte dramatic. Anual sunt depistaţi 2.500 de noi bolnavi, judeţul fiind al doilea din ţară la incidenţa acestei boli. Iar cum secţia de Oncologie de la Staţionarul II al Spitalului Judeţean arată ca la Auschwitz, cu pereţi coşcoviţi şi condiţii ca în anii '80, era limpede că se impunea nu o renovare, ci o construcţie nouă.

Aşa s-a născut ideea unui centru oncologic modern, amplasat la Spitalul Municipal. Poziţia bihoreanului Cseke Attila în fruntea Ministerului Sănătăţii s-a nimerit la fix cu planurile Primăriei, pentru că aşa au putut fi procurate şi o parte din fondurile necesare. Cu 3,6 milioane euro deja alocaţi de Cseke, plus de la bugetul local diferenţa până la 5 milioane euro, cât e costul total al proiectului, municipalitatea preconiza că acesta va fi materializat chiar anul în curs.

Primul pas era achiziţionarea unui accelerator liniar de particule cu ajutorul căruia medicii să iradieze ţesuturile canceroase ale bolnavilor, pentru a le distruge. Este vorba de instalaţii moderne de tratament, cu efecte secundare aproape nule, căci tumorile sunt distruse localizat, fără a afecta restul organismului. Noua tehnologie amână la peste 10 ani perioada în care boala poate recidiva, iar în faza terminală îi oferă pacientului cel puţin 2 ani de viaţă în plus.

Centrul va avea şi două Computere Tomograf sofisticate, precum şi alte 12 instalaţii şi sisteme speciale, toate de înaltă tehnologie, menite să ofere noi speranţe de viaţă bolnavilor de cancer. Asta, însă, nu a impresionat pe toată lumea.

Toate bune...

Odată întocmit proiectul Centrului Oncologic, licitaţia pentru atribuirea lucrărilor de execuţie s-a desfăşurat la finele anului trecut, când s-au prezentat trei competitori: Rombiomedica Bucureşti în asociere cu Elekta Limited, Siemens Romania şi Voss Varinak Onkoloji în asociere cu Varinak Europe Bucureşti şi cu Globus Yapi Taahhut. "Pentru că voiam să evităm contestaţii care să ţină proiectul pe loc, înainte de licitaţie am întrebat firmele participante dacă au obiecţii cu privire la condiţiile din caietul de sarcini. Niciuna n-a contestat caietul de sarcini şi n-a cerut modificarea lui", susţine viceprimarul Gheorghe Carp.

În urma licitaţiei, asocierea Rombiomedica-Elekta a fost declarată câştigătoare pentru că ceruse cel mai mic preţ, de 15,95 milioane lei, şi se angajase la cel mai scurt termen de construcţie: 75 de zile de la obţinerea tuturor avizelor necesare. Ceilalţi doi competitori, firma Siemens Romania şi asocierea Voss-Varinak-Globus ceruseră 16,25 milioane, respectiv 17,63 milioane lei.

Prima piedică a fost, după licitaţie, o contestaţie depusă de Voss-Varinak-Globus dar, pe 20 decembrie, Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor a respins-o, menţinând rezultatul consemnat de Primărie. Urmarea? Pe 2 februarie 2011, Rombiomedica a semnat contractul cu municipalitatea, astfel ca în martie să înceapă lucrările. Doar că proiectul s-a poticnit din nou, reprezentanţii firmei câştigătoare trezindu-se că vor modificarea contractului. Evident, în favoarea lor şi în paguba municipalităţii.

Penalităţi mai mici

Conform legislaţiei în vigoare, organizatorul licitaţiei poate fixa în caietul de sarcini condiţii prin care să-şi protejeze investiţia. Şi în acest caz, Primăria a impus, ca de altfel tuturor firmelor care fac lucrări în Oradea, indiferent de natura lor, penalităţi de întârziere în cuantum de 1% din valoarea contractului. "Dovada că această condiţie funcţionează este faptul că majoritatea lucrărilor pe care le-am contractat cu tot felul de firme s-au făcut bine şi la timp", spune vicele Carp.

Ştiindu-se cu sacii în căruţă după semnarea contractului, dar cunoscând şi faptul că Primăria îşi dorea începerea cât mai grabnică a lucrărilor, reprezentanţii Rombiomedica au încercat să forţeze mâna edililor pentru a obţine micşorarea penalităţilor de întârziere prevăzute pentru cazul în care contractul nu va fi onorat la timp.

Dacă municipalitatea ar fi acceptat modificarea contractului, ar fi făcut însă o nedreptate celorlalte firme care acceptaseră condiţiile impuse la licitaţie. Pretenţia era aberantă, mai ales că Rombiomedica acceptase aceleaşi condiţii. "Când participi la o licitaţie, cunoşti condiţiile şi le accepţi. Nu poţi veni, după licitaţie, să ceri modificarea lor, pentru că ar fi şi nelegal, şi incorect faţă de celelalte firme, care s-au supus şi au acceptat aceste condiţii. Dar după semnarea contractului, Rombiomedica a venit să negocieze, nu să lucreze. Am insistat să-şi respecte contractul, iar pentru că nu au vrut, primarul a decis să-l rezilieze", spune Carp.

Punct şi de la capăt

Contactaţi telefonic de BIHOREANUL, oficialii firmei n-au vrut să poarte o discuţie. Abia după insistenţe repetate, unul dintre reprezentanţii Rombiomedica a spus sec, că "sunt mult mai multe probleme legate de acest subiect", fără însă a fi de acord să spună care anume şi în ce constau ele. "Penalităţile de întârziere nu au fost principala problemă. Celelalte nu le ştiu pe dinafară, că nu am dosarul în faţă", a trântit el, punând capăt discuţiei.

Cert e că firma s-a lins pe bot de alte lucrări în Oradea deoarece, spune dr. Ovidiu Laurean Pop, managerul Spitalului Municipal, "Rombiomedica nu mai are dreptul să participe în următorii doi ani la licitaţiile municipalităţii, tocmai din cauza nerespectării clauzelor contractuale". Şi, dată fiind situaţia, adaugă el, săptămâna aceasta va avea loc o nouă licitaţie, în urma căreia se va stabili constructorul Centrului.

Răul însă a fost făcut. De ce anume, nu trebuie să fii mare specialist ca să-ţi dai seama: amânarea datei la care trebuia să înceapă lucrările face ca pacienţii, mulţi în faze avansate ale bolii, să bată încă cel puţin patru luni drumul Clujului, Timişoarei sau Bucureştilor, pentru a se putea trata. Asta, dacă nu cumva la noua licitaţie nu se va mai găsi o firmă care să depună contestaţie, prelungindu-le încă o dată agonia.

Contestarea licitaţiilor a devenit în România un truc folosit de firme fie pentru a bloca diverse proiecte, fie pentru a şantaja firmele câştigătoare astfel încât acestea să le subcontracteze o parte a lucrărilor.

"La Cluj a fost un caz în care două firme s-au carotat timp de doi ani, astfel că spitalul scos la licitaţie va fi construit cu tot atâţi ani de întârziere. La Ministerul Sănătăţii au fost firme care au contestat caietele de sarcini pentru lucrări fără ca măcar să fi participat în prealabil la licitaţii", exemplifică viceprimarul Gheorghe Carp.

Vicele afirmă că, pentru a evita asemenea situaţii pe viitor, municipalitatea îşi va lua şi mai multe măsuri de siguranţă. Concret, la fiecare licitaţie contestată fără motiv şi respinsă de CNSC, Primăria va da în judecată firmele respective, pentru a obţine despăgubiri. Poate doar aşa, arşi la buzunar, reprezentanţii acestora se vor gândi mai bine înainte de a recurge la asemenea tertipuri.