Gândul morţii îi sperie pe mulţi aleşdani, nu doar pentru că vor păşi spre necunoscut, ci şi pentru că nu sunt deloc siguri că vor avea un loc de odihna rămăşiţelor pământeşti!
Întins pe dealurile din jur, cimitirul orăşenesc e deja plin, decedaţii fiind îngropaţi adesea pe terenurile din jur, la mica înţelegere cu proprietarii acestora. În timp ce Primăria oraşului ignoră problema, un localnic, fostul fotbalist Iosif Salka, a dibuit afacerea profitabilă: a amenajat un cimitir privat, pe un amplasament aflat chiar alături de cimitirul orăşenesc. Cu o investiţie minimă, poate face un profit frumuşel...
Modern vs. vechi
De câteva săptămâni, la intrarea în cimitirul din Aleşd, aflat pe strada Castanilor, o reclamă mare anunţă că s-a înfiinţat "Cimitirul modern", cu o hartă a celor 250 de parcele disponibile. "Fiecare spaţiu este creat pentru două persoane, cu bordură de beton având 15 centimetri, şi o suprafaţă totală de 5,75 mp", explică anunţul. Aşadar, aproape 2.700 metri pătraţi pot "găzdui" 500 de sicrie.
Cimitirul nou a început să fie amenajat de anul trecut pe o parcelă aflată chiar lângă gardul celui vechi, al oraşului, cu acces de pe o alee din faţa capelei acestuia. "Am avut acolo un teren şi am decis să-l transform în cimitir. Are toate autorizaţiile necesare, de mediu, de la Direcţia de Sănătate Publică şi de la Primăria Aleşd", spune administratorul Iosif Salka (foto).
Fost fotbalist în anii ’80 la echipa Vagonul Arad, iar în anii 2000 vicepreşedinte la clubul sportiv Crişul Aleşd, bărbatul are reputaţie bună în oraş, unde e cunoscut şi ca patron al unei curăţătorii chimice.
Loc de veci... pe vecie
Sesizând nevoia de locuri de veci, Salka a "mirosit" afacerea, care poate fi cu adevărat bănoasă, ţinând cont că tariful pentru un loc dublu în cimitirul privat este de 6.000 lei. Aşadar, când va fi umplut la capacitatea maximă, cimitirul privat îi va aduce afaceristului 1,5 milioane lei! Unii localnici consideră preţul cam piperat şi fac o comparaţie şi cu cimitirul municipal din Oradea, unde concesionarea unui loc de veci dublu costă 1.240 lei pe 20 de ani.
Sarka susţine, însă, că lasă locurile clienţilor pe vecie. "E o concesiune pe termen nelimitat, facem actele la notar", spune el.
Specialiştii consultaţi de BIHOREANUL arată însă că administratorul cimitirului poate fie doar să închirieze locurile de veci, fie să le vândă. În ambele situaţii, ar trebui să înscrie clientul în cartea funciară, ceea ce pare greu de crezut că va face, pentru toţi cei 250 de clienţi...
"Merită banii"
Pentru alţi aleşdani, însă, cimitirul privat s-a dovedit un real ajutor, întrucât cimitirul oraşului este aproape plin, iar cei care îşi vând locurile unde le-au fost îngropaţi strămoşii cer bani mulţi. "Ore întregi am umblat prin cimitirul oraşului, iar când am găsit un loc, mi s-au cerut 6.800 lei. Noi am avut noroc cu acest cimitir privat, mă bucur că există, sunt condiţii demne pentru o înmormântare", zice Călin Monea, un aleşdan care şi-a înmormântat recent soţia, devenind al doilea client al noului cimitir.
Tariful de la "privat" i s-a părut rezonabil. "Când l-am sunat pe domnul Sarka, mi-a spus să mă duc liniştit să-mi îngrop soţia, discutăm apoi despre bani. A fost întâi de toate om. Merită banii", spune proaspătul văduv.
Pe lângă lege
Totuşi, noua afacere are şi lipsuri vizibile: cimitirul nu e nici îngrădit, nici decent întreţinut. Cu excepţia celor cinci locuri de veci deja amenajate, terenul este necosit, ba pe o latură zace chiar şi un morman de gunoaie. În plus, conform Legii 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare, cimitirele, indiferent că sunt în proprietatea unor autorităţi publice ori a unor privaţi, trebuie să aibă nu doar gard şi perdea de arbori, ci şi sală de ceremonii funerare, un spaţiu tehnic cu temperaturi scăzute (până la 15 grade Celsius), sursă de apă şi toalete.
Sarka a profitat însă că cimitirul său este chiar lângă cimitirul oraşului, aşa că nu l-a mai dotat nici cu capelă, nici cu alte facilităţi. "Nu-mi trebuie, acolo e capela oraşului", zice afaceristul, fără să-i pese că foloseşte dotările publice pentru o afacere privată. Cu toate astea, instituţiile care l-au autorizat n-au avut nimic de obiectat.
În schimb, afaceristul admite că n-a împrejmuit cimitirul şi recunoaşte că autorizaţia de construcţie necesară i-a expirat deja în februarie. "Îmi mai trebuie gard doar pe o latură, înspre o firmă de vinuri. Îl voi face", promite el.
Bine că e!
Primarul din Aleşd, Ioan Todoca (foto), nu este defel deranjat de încropeala cimitirului privat. "Pentru noi, e un lucru bun că există, pentru că vechiul cimitir este aproape plin", spune edilul, bucuros că nu trebuie să-şi bată capul cu această problemă. În această situaţie s-a ajuns, spune el, pentru că cimitirul orăşenesc nu este în administrarea Primăriei, ci a bisericilor din oraş. "Noi nu avem acolo niciun petic de pământ, numai bisericile şi unii localnici, care au început şi ei să-şi vândă pământurile, tot pentru locuri de veci", zice edilul.
Cât despre faptul că cimitirul nou nu are capelă şi o foloseşte pe cea publică, Todoca dezvăluie că el a vrut aşa. "Nu e nevoie de mai multe capele, este suficientă una singură. Capela este a oraşului. Nu vreau să-i văd pe oameni dezbinaţi pe confesiuni, se pot oficia în acelaşi loc slujbe ortodoxe, catolice sau protestante", argumentează primarul, ignorând detaliul că nu e vorba de confesiuni religioase, ci despre folosirea unor dotări publice în avantajul unei afaceri private.
Totuşi, dincolo de deficienţe, noua investiţie pare binevenită pentru toţi: Primăria scapă de grija amenajării unui cimitir, localnicii găsesc cu uşurinţă un loc de veci, iar întreprinzătorul face profit...
IDEE "ÎMPRUMUTATĂ"
Frate, frate, da’ cimitiru-i pe bani!
Ideea pentru afacerea cu cimitirul privat i-a aparţinut fratelui lui Iosif Salka, Tiberiu, primul proprietar al terenului. Încă din 2013, acesta a obţinut de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor autorizaţia pentru înfiinţarea cimitirului, pe aceeaşi parcelă de teren. Ulterior, însă, a renunţat la plan, probabil din pricina dosarului penal al cărui protagonist a fost.
În 2016, bărbatul, care a şi candidat atunci din partea UDMR pentru un loc în Consiliul Local, a fost cercetat pentru o evaziune fiscală de 700.000 lei, după ce ar fi înregistrat în contabilitatea firmei achiziţii fictive de legume şi fructe de la şase societăţi "fantomă". Ancheta a fost făcută de poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Bihor, care au înaintat dosarul Parchetului Bihor, propunând trimiterea sa în judecată. Până acum, însă, nu a fost înregistrat niciun proces în acest sens la instanţele bihorene.
Cert e că, după spusele fratelui său, Tiberiu Salka nu mai are nicio legătură cu afacerea. "Am cumpărat eu terenul, iar cimitirul este înfiinţat pe firma fiicei mele", susţine Iosif Salka.