Afaceri secrete: Investițiile mari derulate în Oradea în ultimii 5 ani au fost mai scumpe cu zeci de milioane de euro decât prețurile licitate (FOTO)

• Marile investiții din ultimii ani au fost mult mai scumpe decât le-a prezentat Primăria orădenilor
• O analiză a BIHOREANULUI scoate la iveală că aproape toate șantierele au costat peste prețurile stabilite la licitații, fără ca Primăria să pomenească vreodată despre majorări ori să dezvăluie nota finală, care este de ordinul zecilor de milioane de euro, și nici motivele concrete ale scumpirilor

Banii europeni trebuie cheltuiți cu orice preț, aceasta pare să fi fost deviza Primăriei Oradea în ultimele două decenii. Doar că, adesea, acest preț a fost extrem de mare!

O analiză a marilor investiții făcute în oraș arată că, aproape fără excepție, toate au fost mult mai scumpe decât le-au spus edilii orădenilor. După semnarea contractelor de execuție, Primăria a majorat prețurile stabilite prin licitații, dar fără să mai vorbească despre asta.

BIHOREANUL le arată cetățenilor ce notă de plată a avut, de fapt, dezvoltarea orașului din ultimii 5 ani.

Actualizări și suplimentări

În platforma de achiziții publice SEAP, unde trebuie să anunțe orice licitație, autoritățile publice trebuie să declare și modificările făcute la contractele atribuite. Folosind aceste informații, BIHOREANUL a analizat 40 dintre cele mai importante investiții făcute în Oradea în ultimii 5 ani, de la cele rutiere la parcuri ori rețele de termoficare, constatând că aproape toate s-au scumpit după demararea execuției.

Cum se pot scumpi contractele atribuite prin licitații pe care firmele le câștigă tocmai datorită prețului mai mic? Prin diverse artificii, prea puțin accesibile publicului. În primul rând, e vorba de ajustarea tarifelor la materiale, permisă de diferite acte normative (Legea 98/2016, OUG 64/2022). La orice lucrare a cărei execuție durează mai mult de 6 luni, constructorul are dreptul să solicite ajustarea, iar dacă demonstrează diferențele de costuri, autoritatea contractantă este chiar obligată să-i actualizeze prețurile, adică să-i plătească mai mult, fără a exista un plafon în acest sens.

Un alt mod prin care cresc prețurile contractelor este introducerea de lucrări suplimentare, justificate prin proiecte greșite sau incomplete. Acestea din urmă pot ajunge la cel mult 50% din valoarea contractului, altfel autoritatea fiind obligată să facă o nouă licitație.

Florin Birta și Marcel Boloș în vizită pe șantierul Nufărul – Cantemir, pe vremea când lucrările nu „săriseră” din buget 

Scumpiri pe bandă

Printre constructorii orădeni se vorbește de mult că există firme „cu trecere” la Primărie, care obțin foarte ușor așa-numitele „note de comandă suplimentare”, care le majorează facturile și profitul. Edilii pretind că acest lucru nu e adevărat, ba chiar într-o replică transmisă recent BIHOREANULUI susțineau vehement că lucrările suplimentare sunt rare. Documentele arată taman pe dos, însă.

Refacerea bulevardelor Nufărul-Cantemir, primul coridor de mobilitate finanțat cu fonduri europene în România, a fost atribuită, de pildă, în 2020 firmei Drumuri Bihor pentru 50,6 milioane lei, dar a costat 73,7 milioane lei. Contractul s-a modificat prin 14 acte adiționale de ajustări de prețuri și lucrări suplimentare, până când a ajuns să coste cu 45% peste valoarea licitată.

Proiectul Nufărul Geotermal, prin care s-au refăcut rețelele din cartier, a avut și el lucrări suplimentare. În 2022 a fost adjudecat de asocierea firmelor Elsaco Electronic și Energomontaj la prețul de 89,9 milioane lei, dar s-a finalizat la 112 milioane lei.

Exemplele continuă: piațeta Cazaban amenajată de Construcții Erbașu a costat cu 60% mai mult (19,9 milioane lei față de 12,3), piațeta Magnolia executată de Gavella s-a scumpit cu o treime (de la 10,8 la 14,3 milioane), piațeta Nufărul realizată de aceeași firmă a fost atribuită la 6,7 milioane lei, dar a costat la final 8,8 milioane lei, parcarea subterană de lângă Cetate realizată de Erbașu s-a scumpit cu 50%, de la 24 la 36 milioane lei etc. Toate, prețuri fără TVA.

Primul pasaj, primele suplimentări

Scumpiri semnificative, inclusiv prin lucrări suplimentare, au fost și la pasajele rutiere, fiecare costând mult peste valorile licitate. Toate au fost construite de asocieri de firme în care numitorul comun și coordonatorul în teren a fost compania locală Procons Group SRL, care a apărut aproape din neant și și-a construit rapid reputația unei „firme de casă” a administrației locale.

Pasajul Magheru a fost prima cale rutieră subterană construită de Procons Group în Oradea

Primul pasaj subteran făcut de Primărie, Magheru, a fost și cel care, procentual, s-a scumpit cel mai mult. Lucrarea a fost atribuită către Procons și asociații la suma de 14,5 milioane lei, dar în final a costat cu aproape 60% mai mult - 22,9 milioane lei. Cel mai mare impact asupra prețului final l-au avut lucrările suplimentare, pentru că la vremea derulării șantierului (anii 2019-2020), prețurile materialelor de construcții nu au fost atât de instabile cum au devenit ulterior, din cauza pandemiei și a războiului din Ucraina.

Pasajele din Centrul Civic s-au scumpit și ele cu zeci de milioane de lei. Rețeaua a fost construită prin două proiecte europene: unul a fost contractat pentru 85,3 milioane lei și a ajuns să coste 123 milioane lei, iar al doilea trebuia să coste 27 milioane lei, dar în realitate nota de plată a fost de 35,5 milioane lei.

Rețea de milioane

Mai mult, cele două proiecte au trebuit completate de un al treilea, plătit exclusiv din bugetul local, pentru amenajarea unei bretele de legătură dinspre strada Evreilor Deportați spre Costa-Foru, „uitată” din proiectul inițial al pasajelor. Investiția n-a fost deloc ieftină: deși drumul are sub 200 metri, a fost atribuit la 9,9 milioane lei și a costat în final 11,1 milioane lei! Executant: aceeași asociere coordonată de Procons, care a concurat de una singură la o licitație organizată pe „repede înainte”, pentru ca orădenii să nu sesizeze gafa uriașă a Primăriei.

(foto: Bogdan Popa)

Trăgând linie, rețeaua de pasaje din Centrul Civic a costat aproape 170 milioane lei (34 milioane euro) plus TVA, o treime din bani fiind plătiți din bugetul local. Cumulat, finanțarea europeană în cele două proiecte a fost de 102 milioane lei, contribuția de la bugetul de stat 15 milioane lei, iar 53 milioane lei (peste 10 milioane euro) au reprezentat cheltuielile neeligibile și contribuția proprie, din banii orădenilor.

Și pasajul construit de Procons & Co pe șoseaua Borșului s-a scumpit, inclusiv pentru lucrări suplimentare: contractat la 53 milioane lei, a costat de fapt 68,4 milioane lei.

În ce privește pasajul subteran de la intersecția străzii Vladimirescu / Decebal,  el este, deocamdată, pe lista proiectelor nemajorate ale Primăriei, dar numai provizoriu. Proiectul nu a fost încă închis, astfel că documentele care să arate scumpirile în beneficiul Procons vor apărea de acum înainte.

Lista completă a investițiilor analizate:

Rețeta succesului

Care este, însă, secretul succesului Procons? Înființată în 2008 de Vlad Moldovan (foto), un fost vânzător de tablă pentru acoperișuri, reconvertit în inginer constructor, firma s-a dezvoltat exploziv: în 2014 avea o cifră de afaceri de 540.000 lei, care a urcat an de an, ajungând la 20,8 milioane lei în 2020, iar în 2023 la colosala sumă de 147 milioane lei. În ce privește profitul, dacă în 2014 era zero, în 2023 ajungea deja la 50 milioane lei, iar anul trecut a scăzut la „doar” 27 milioane lei.

În toți acești ani, Procons a avut puțini angajați, trecând de 20 abia după 2022. Nu are nici utilaje prea multe, preferând să apeleze tot la alte firme, mai dotate. Altfel spus, nu investește nici în oameni, nici în echipamente, dar câștigă pe bandă lucrări bănoase, suplimentate apoi cu procente amețitoare. Patronul însuși recunoaște că 85% dintre contractele sale sunt cu autorități publice, dar are explicațiile lui: „Muncim mult și suntem foarte implicați în controlul costurilor la lucrările pe care le derulăm”. Iar lucrările din Oradea ar fi cele mai puțin profitabile pentru firma sa, deoarece aici licitează cu „o marjă mică de profit”.

În realitate, spre deosebire de alte firme de construcții, compania lui Moldovan are pe statele de plată doar câțiva specialiști și, în loc să-și consume resursele plătind lună de lună muncitori, subcontractează alte firme pentru lucrările pe care le are de executat. În schimb, controlează toți banii, toate documentațiile și toate deconturile cu beneficiarii.

Unii cu mapa, alții cu sapa

În urmă cu 10 ani, Procons avea un singur angajat, dar s-a „lipit” de compania Freyrom, ea fiind cea care i-a pus la dispoziție experiența necesară pentru a putea concura la lucrări de o mare amploare. Se practică acest lucru, evident, pe „comision”. Împreună, în asocieri, au câștigat lucrările și la pasajele din Oradea, dar și alte lucrări din țară.

Și Freyrom este, la rândul ei, o firmă „cu mapa”. Deținută de Freyssinet, e specializată în construcția de poduri, pasaje și viaducte, prin experiența grupului francez de care ține. Cu o cifră de afaceri anul trecut de 78 milioane lei, dar aproape înjumătățită față de 2023, când era de 140 milioane lei, „puiul” din România al francezilor - Freyrom - a avut, în ultimul deceniu, un număr mediu de abia 60 de angajați; în schimb, contracte publice cu duiumul.

Diferențe de zeci de milioane. De euro!

Lăudată ca o performeră în atragerea de fonduri europene, Primăria Oradea nu a prezentat cifrele scumpirilor, ba nici măcar n-a menționat în declarațiile publice, decât rareori, că lucrările se dovedesc mai scumpe decât se credea la atribuire. Dimpotrivă, în comunicate, inclusiv în cele finale, la inaugurarea lucrărilor, a prezentat mereu doar valoarea contractuală, nu și pe cea majorată, deși cifrele sunt impresionante.

Potrivit calculelor BIHOREANULUI, numai cele 40 de contracte importante analizate au ajuns să-i coste pe contribuabili cu 22% mai mult. La o valoare totală atribuită de 914 milioane lei, ele au ajuns să coste în final 1,116 miliarde lei, deci cu peste 40 milioane euro mai mult.

Confruntat cu aceste date, primarul Florin Birta (foto) spune că fiecare scumpire de proiect este justificată. „Primăria nu are cum să nu aprobe ajustările de prețuri cerute de constructori, nu-i permite legea. Cât despre lucrările suplimentare, sunt inerente”, afirmă edilul.

Dar, dacă scumpirile sunt atât de corecte, de ce nu pomenește municipalitatea nimic despre ele? „Nu avem nimic de ascuns, dar inaugurarea nu coincide cu recepția și cu închiderea documentelor financiare. Foarte des, aceste modificări apar ulterior”, susține Birta.

În realitate, scumpirile se fac etapizat, prin acte adiționale, iar cel puțin o parte dintre ele sunt semnate înainte de finalizarea execuției, astfel că ar putea fi anunțate fără probleme.

Minciuni prin omisiuni

În apărarea Primăriei, Birta spune că scumpirile sunt aprobate și de Consiliul Local, ca și cum aceasta ar fi o altă dovadă de transparență. De fapt, nici acolo nu sunt expuse limpede și onest, ci mascate în proiecte de rectificări bugetare, fără explicații, și eventual sunt descoperite din întâmplare de consilieri ai opoziției.

Chiar joia trecută, Consiliul Local a fost chemat să aprobe scumpirea cu 4,5 milioane lei a lucrărilor pentru parcarea de lângă Spitalul Județean, iar reprezentantul PSD Adrian Madar (foto) a întrebat explicit care este motivul, dar cererea sa a rămas în aer. Primarul i-a promis că va face publice toate detaliile... la inaugurarea lucrării, programată în această săptămână. Dacă nu cumva atunci va constata că încă nu sunt gata actele, așadar n-are ce spune!

În ciuda acestor dovezi de opacitate, edilul respinge acuzația că municipalitatea nu ar fi transparentă. „Faptul că dvs. ați putut afla valorile majorate din platforma SEAP este o dovadă că Primăria este transparentă și nu are nimic de ascuns”, a fost ultimul său argument.

Dacă într-adevăr Primăria n-ar avea nimic de ascuns, nu s-ar rezuma să posteze informațiile în SEAP, obligație legală de altfel, ci le-ar prezenta direct orădenilor cât au costat lucrările, așa cum știe să le comunice prompt orice mărunțiș. Nu de alta, dar să știe și ei pe ce le cheltuie aleșii banii...

CUM E LA ALȚII
Fenomen local sau „sport național”?

Datele publice din SEAP sugerează că fenomenul scumpirilor exorbitante ale lucrărilor publice se regăsește doar la Primăria Oradea, în timp ce contractele altor autorități publice par să fie finalizate cu sumele cu care au fost semnate.

De pildă, aceeași firmă Procons Group a încheiat în 2021 un contract pentru construirea unui pod cu Primăria Cluj-Napoca, care, conform SEAP, s-a finalizat la suma licitată, de 22,6 milioane lei, iar un altul, pentru o pasarelă pietonală în Satu-Mare, la costul inițial de 20,4 milioane lei. Administratorul firmei susține, însă, că și aceste valori au fost majorate, doar că primăriile nu au actualizat informațiile în SEAP. Potrivit lui Vlad Moldovan, lucrarea din Cluj ar fi costat de fapt 31 milioane lei, iar cea din Satu-Mare 29 milioane lei.

Instituții abilitate ar putea lămuri care este adevărul pe marginea acestui fenomen aparent scăpat de sub control.