Proprietarii unor construcții ridicate fără autorizație sau cu nerespectarea autorizației vor avea la dispoziție o perioadă tranzitorie de cel mult un an pentru a încerca să le aducă în legalitate, potrivit noului Cod al Urbanismului. Regularizarea nu va fi automată, iar pentru clădirile care beneficiază de această fereastră taxele pot ajunge de zece ori mai mari. După expirarea termenului, pentru construcțiile care rămân nelegalizate se poate ajunge la demolare.
Ministerul Dezvoltării a explicat joi mai detaliat cum va funcționa noua „autorizație de regularizare”, introdusă prin Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC).
Așa cum BIHOREANUL a mai scris, noul Cod al urbanismului schimbă substanțial regulile în domeniul urbanismului și construcțiilor, inclusiv în privința lucrărilor care vor putea fi făcute fără autorizație sau doar după o notificare transmisă Primăriei.
Un an pentru intrarea în legalitate
Ministerul avertizează din start că noua procedură nu echivalează cu o amnistie pentru construcțiile ilegale.
„Noua autorizație de regularizare permite aducerea în legalitate numai în condițiile expres prevăzute de Cod și nu reprezintă o legalizare automată a construcțiilor executate fără respectarea legii”, arată comunicatul.
Noutatea importantă este perioada tranzitorie în care procedura va putea fi folosită mai larg decât ulterior.
„Pentru o perioadă tranzitorie de maximum un an de la intrarea în vigoare a Codului, mecanismul va putea fi utilizat și pentru alte categorii de construcții decât cele pentru care regularizarea va rămâne posibilă ulterior. După expirarea acestei perioade, posibilitatea regularizării va fi restrânsă semnificativ, iar autoritățile locale vor putea declanșa procedurile de desființare a construcțiilor care nu au intrat în legalitate”, precizează Ministerul Dezvoltării.
Expertize și lucrări de conformare
Nu va fi suficientă însă simpla depunere a unei cereri. Imobilul va trebui să respecte cumulativ reglementările urbanistice, cerințele privind calitatea în construcții, protecția mediului și celelalte prevederi legale aplicabile.
Siguranța clădirii va trebui dovedită prin expertize tehnice efectuate de experți atestați, inclusiv în ceea ce privește rezistența și stabilitatea, securitatea la incendiu, sănătatea și protecția mediului, siguranța în exploatare, protecția împotriva zgomotului și eficiența energetică.
Dacă expertizele scot la iveală probleme care pot fi corectate, proprietarul va putea fi obligat să intervină asupra construcției.
„Dacă sunt constatate neconformități care pot fi remediate, autoritatea locală va putea solicita realizarea unor lucrări de aducere la conformitate sau desființarea parțială a unor elemente ale construcției. În schimb, dacă cerințele prevăzute de lege nu pot fi îndeplinite, vor fi aplicate procedurile de desființare”, explică Ministerul.
De zece ori mai scump
Pentru construcțiile care nu se vor mai încadra ulterior în categoriile ce pot fi regularizate, fereastra de un an vine și cu costuri mult mai mari.
„De exemplu, cotele aferente controlului de stat în amenajarea teritoriului, urbanism și construcții, precum și taxele pentru certificatul de urbanism și autorizarea construirii vor fi de zece ori mai mari decât cele care ar fi fost datorate în cazul executării legale a lucrărilor”, a precizat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Potrivit Ministerului, măsura este menită să împiedice transformarea regularizării într-o variantă mai avantajoasă decât obținerea autorizațiilor înainte de începerea lucrărilor.
Și impozitul va fi mai mare în cazul clădirilor aflate în această situație.
„Pentru clădirile realizate fără respectarea procedurilor legale și care nu au fost regularizate, impozitul pe clădire va fi majorat cu 100%, de la momentul constatării situației de către autoritatea locală și până la obținerea autorizației de regularizare sau desființarea lucrărilor”, se arată în comunicat.
Plata impozitului majorat nu înseamnă însă intrarea în legalitate și nici nu înlătură sancțiunile prevăzute pentru încălcarea disciplinei în construcții.
Ce va mai putea fi regularizat după primul an
După expirarea perioadei tranzitorii, posibilitatea de intrare în legalitate va rămâne doar pentru anumite construcții.
Pe listă se află locuințele unifamiliale cu parter sau parter și etaj, cu o suprafață construită desfășurată de maximum 150 de metri pătrați, anexele locuințelor și anexele gospodărești, precum și anexele exploatațiilor agricole de cel mult 150 mp.
Vor putea fi regularizate și lucrările de închidere a balcoanelor, dacă acestea nu presupun extinderea pe domeniul public.
Pentru locuințe există și alte condiții: acestea trebuie să fie în afara zonelor de protecție ale monumentelor istorice și a zonelor construite protejate și nu pot avea ele însele statut de monument istoric.
Pentru restul construcțiilor, Ministerul descrie perioada tranzitorie drept o ultimă oportunitate, dar numai cu respectarea regulilor urbanistice valabile la momentul regularizării, a cerințelor privind calitatea construcțiilor și a obligațiilor fiscale, precum și după aplicarea sancțiunilor contravenționale prevăzute de lege.
După termen poate urma demolarea
În cazul construcțiilor care rămân în afara legii, autoritățile locale vor avea la dispoziție inclusiv desființarea lor.
„La finalul perioadei tranzitorii, autoritățile administrației publice locale vor putea proceda la desființarea lucrărilor neautorizate, cu recuperarea cheltuielilor de la proprietar, sau vor solicita instanței desființarea acestora, în cazurile în care legea impune intervenția instanței, a cărei hotărâre are titlu executoriu, costurile intervenției fiind suportate de persoana responsabilă”, precizează Ministerul Dezvoltării.
Instituția subliniază că mecanismul a fost conceput pentru rezolvarea situațiilor acumulate până în prezent, nu pentru a încuraja construirea fără acte, urmată de o încercare de legalizare.
„Astfel, construcțiile existente pot avea o ultimă posibilitate de intrare în legalitate, dacă îndeplinesc condițiile tehnice și urbanistice, însă construirea fără autorizație nu trebuie să devină o practică urmată de legalizare ulterioară”, arată comunicatul.
„Respectarea procedurilor de autorizare înainte de începerea lucrărilor rămâne regula, iar siguranța construcțiilor și protejarea vieții, sănătății și proprietății cetățenilor sunt prioritare”, a conchis ministrul Cseke Attila.