Dacă crezi că răcoritoarele "fără zahăr" reprezintă o alternativă sănătoasă, ar fi cazul să te mai gândeşti. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a avertizat că aspartamul, unul dintre cei mai folosiţi îndulcitori, este "posibil cancerigen pentru om".
Substanţa reprezintă un îndulcitor artificial, folosit şi în reţeta băuturilor răcoritoare dietetice. În cantităţi peste limitele admise, pot afecta serios sănătatea oamenilor, avertizează OMS, scrie Reuters.
Cercetătorii OMS au decis clasificarea aspartam în aşa numitul grup de risc 2B şi au concluzionat că îndulcitorul poate provoca cancer.
În timpul prezentării a două evaluări ale acestui îndulcitor, directorul Departamentului de Nutriţie, Sănătate şi Dezvoltare din cadrul OMS a făcut, totuși, o declarație precaută. "Nu sfătuim companiile să-şi retragă produsele şi nici nu sfătuim consumatorii să stopeze complet consumul", a declarat dr. Francesco Branca, citat de Hotnews.ro.
Branca a mai zis că sunt necesare studii suplimentare "pentru a clarifica în continuare situaţia", referindu-se la faptul că decizia de a plasa aspartamul în acest grup a fost luată pe baza "dovezilor limitate" asociate cancerului la om, în special pentru carcinomul hepatocelular, care este un tip de cancer la ficat.
Printre alte produse clasificate în grupul de risc 2B grup se numără extractul de aloe vera sau acidul cafeic, a spus Paul Pharoah, profesor de epidemiologie a cancerului la centrul medical Cedars-Sinai din Los Angeles, SUA.
Doza de aspartam
Merită precizat și că substanța devine periculoasă în doze destul de mari. Doza zilnică recomandată de aspartam este de maximum 40 de miligrame pe kilogram de greutate corporală.
Astfel, dacă o băutură răcoritoare dietetică conţine 200 sau 300 miligrame din acest îndulcitor, un adult care cântăreşte 70 de kilograme ar trebui să consume între 9 și 14 cutii pe zi pentru a depăşi doza zilnică admisă, în condiţiile în care nu ar exista un aport suplimentar de aspartam din alte surse, exemplifică Reuters.
Aspartamul nu are valoare nutritivă şi este folosit pe scară largă din anii '80 ca îndulcitor de masă. El este încorporat în băuturile cu conţinut scăzut de calorii, cum ar fi sucuri "light", alimente gata preparate, gumă de mestecat, gelatină, îngheţată şi cereale pentru micul dejun, precum şi în medicamente, cum ar fi pastile pentru tuse şi alte produse, dar şi în pasta de dinţi.