Un nou "călău comunist" este dat pe mâna procurorilor. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, pentru genocid.
103 victime
Anunţul a fost făcut miercuri, de preşedintele executiv al Institutului, Andrei Muraru, conform căruia în urma investigaţiilor au fost identificate probe ce indică faptul că, în perioada în care colonelul Ion Ficior (85 de ani) a îndeplinit funcţia de comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, 1958-1963, deţinuţii politici au fost supuşi unui regim de detenţie extrem de dur, fiind înfometaţi şi bătuţi.
Ion Ficior a introdus la Colonia de muncă Periprava un regim de detenţie abuziv, represiv, discreţionar împotriva deţinuţilor politici, consideraţi atunci o ameninţare la adresa noului regim.
Documentele arată că în perioada în care la conducerea Coloniei a fost Ion Ficior au murit 103 deţinuţi, toţi condamnaţi pentru delicte politice, probele fiind transmise Parchetului. "Există indicii serioase că a fost identificată o groapă comună, în care se presupune că au fost înhumaţi foşti deţinuţi politici care au decedat la colonia de muncă de la Periprava. Această operaţiune a fost începută luni şi se desfăşoară pe parcursul întregii săptămâni. Există deja câteva schelete care au fost deshumate şi pentru care există toate indiciile că aparţin Coloniei de muncă de la Periprava", a arătat Muraru, potrivit Mediafax.
Mărturii cutremurătoare
IICCMER a identificat peste 50 de supravieţuitori ai Coloniei de muncă de la Periprava, fiind luate mărturii de la 21 foşti deţinuţi politici. Cele mai multe decese, 54, au fost înregistrate pentru grupa de vârstă 50-59 de ani. Cel mai tânăr decedat avea 19 ani, iar cel mai în vârstă, 71 de ani.
Reprezentanţii IICCMER au depus, miercuri, denunţul, la Parchetul suprem, solicitându-se urmărirea penală pentru genocid, bazându-se pe faptul că "în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva categoriei deţinuţilor politici aflaţi la Periprava"..
Un "simpatic" preşedinte
Potrivit site-ului gândul.info, care a lansat miercuri, o platformă multimedia dedicată proiectului desfăşurat în colaborare cu IICCMER, conţinând investigaţii şi dosarele complete ale torţionarilor comunişti, "deţinuţilor morţi de foame li se aruncau "organele pe jos" şi erau îngropaţi în gropi comune".
Conform unor mărturii ale deţinuţilor supravieţuitori, Ficior îi bătea adesea pe deţinuţi, iar morţii de la Periprava erau îngropaţi noaptea, în lanuri de stuf, fără preot, fără coşciug. Regimul de la Periprava era caracterizat prin înfometare şi bătăi constante. Exploataţi prin muncă, dacă erau prinşi că mănâncă porumb sau legume crude de pe câmp, deţinuţii erau judecaţi de un tribunal special creat de Fecior, pedepsele constând de regulă în bătăi crunte de la gardieni, supravegheate de Ficior.
Astăzi, fostul torţionar este un "simpatic" preşedinte al unei asociaţii de locatari în Capitală şi are o pensie de 5.100 lei lunar.
De cealaltă parte, Ficior neagă că deţinuţii ar fi murit de foame, nici de bătaie, ci doar de... bătrâneţe. Asta, deşi cel mai tânăr avea 19 ani.
Ion Ficior este cel de-al doilea torţionar acuzat de genocid, după Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii Râmnicu Sărat. În cazul acestuia din urmă, Institutul a cerut, pe 30 iulie, începerea urmăririi penale pentru omor deosebit de grav, iar în 3 septembrie, parchetul instanţei supreme a anunţat că Vişinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deţinuţii politici la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană, medicamente şi asistenţă medicală.