Ca mascul normal şi iubitor de femei, am fost mai mult decât onorat să primesc o invitaţie la un eveniment din categoria fanteziilor: 100 de femei îşi vor alăpta copiii în public. Ce privelişte, mi-am zis! Ce vibraţii! Câtă energie! Plânsete, chicote şi râsete amestecate. 100 de guri flămânde şi 100 de conştiinţe materne sperând să convingă alte mame să-şi alăpteze cât mai mult pruncii. De ce? Pentru că alăptatul este izvor de sănătate pe termen lung, iar în România se alăptează natural tot mai puţin.
Am întârziat la eveniment din cauza unui concert fabulos de pe Mezzo: Trombone Shorty, live in Paris. Dar asta e altă poveste. Gonind ca vântul spre locul faptei mi-am amintit de o întâmplare povestită de o mamă acum câţiva ani, la o petrecere. Pe vremea când primul ei născut avea 4 ani, dar nu dădea semne că ar vrea să renunţe la supt, ajunsese să-şi tragă mama de fustă pe stradă şi să urle: "Da’ dă-mi amu’ tâţă, fută-te dracu’!". Am râs de ne-am prăpădit la masă. Ne-a mai spus că amândoi băieţii ei au supt până pe la 4 ani şi au fost sănătoşi toată copilăria şi adolescenţa, ca nişte brazi de munte.
Doamnele care au organizat sesiunea de alăptat în grup au tras un semnal de alarmă foarte serios: mamele din ziua de azi alăptează prea puţin. Cauzele sunt multiple: ba trebuie să se întoarcă cât mai repede la muncă, ba nu au suficient lapte, ba e greu şi dureros, ba nu au răbdare, ba nu vor să-şi strice sânii. Înţărcatul copiilor la vârste cât mai fragede e privit ca o victorie personală şi semn de precocitate a pruncului. Şi, uite aşa, cei mici ajung dependenţi de laptele praf, iar industria farmaceutică îşi freacă palmele de bucurie şi numără teancurile de dolari.
"Dar de ce nu le explică medicii mamelor cât de importantă e alăptarea la sân?", am întrebat naiv. Întrebarea mea a oprit vântul din Şanţul Cetăţii, a îngheţat frunzele copacilor şi păsările în zbor şi a produs câteva zâmbete crispate. Am dedus uşor de ce din discuţiile ulterioare: cel mai probabil, din cauză că alăptatul la sân e gratis şi nimeni nu are de câştigat de pe urma lui, în afară de cel mic, care riscă să crească mare şi voinic, cu un sistem imunitar puternic. Căci, din nefericire, mulţi dintre medici au ajuns mai degrabă agenţi de vânzări ai companiilor farmaceutice decât paznici ai sănătăţii pacienţilor.
Mesajul transmis celorlalte mame şi mai ales viitoarelor mame a fost aproape disperat: alăptaţi-vă copiii cât mai mult cu putinţă! Vor fi mai sănătoşi, iar relaţia voastră cu ei va fi mai puternică. Nu aşteptaţi să vă tragă cei mici de fustă şi să urle în gura mare! Alăptaţi-i pe unde îi apucă foamea: pe stradă, în tramvai, în parc, în sala de aşteptare sau în tren. Iar pe cei care se vor considera ofensaţi de un sân matern scos la vedere, ignoraţi-i! Sunt doar nişte bieţi adulţi care au uitat ce este cu adevărat important în viaţă. Sau nu au ştiut niciodată.