În 10 februarie a.c. a fost publicată în Monitorul Oficial o decizie obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a stabilit, în esență, că, pentru ca acela care încredințează autovehiculul să răspundă penal, nu este suficient ca persoana căreia i se încredințează conducerea acelui autovehicul să fie băută, ci trebuie să fie chiar serios alcoolizată.

Mai concret, Curtea de Apel Oradea a întrebat, iar Înalta Curte a răspuns că: „în interpretarea dispoziţiilor art. 335 alin. (3) din Codul penal, care incriminează fapta unei persoane de a încredinţa un vehicul pentru conducerea pe drumurile publice unei persoane despre care ştia că se află sub influenţa alcoolului, acestea trebuie să vizeze o persoană care să aibă o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge”.

Potrivit dispozițiilor art. 335 alin. (3) din Codul penal, se sancționează penal şi persoana care încredinţează un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere pentru conducerea pe drumurile publice unei persoane despre care ştie că se află „sub influenţa alcoolului ori a unor substanţe psihoactive”.

Ca atare, întrebarea la care a trebuit să răspundă Instanța Supremă este dacă sintagma „sub influența alcoolului” presupune doar ca acela care conduce să fi consumat băuturi alcoolice sau ca nivelul de alcoolemie al acestuia să depășească 0,8 la mie, adică limita infracțională prevăzută de legea penală română pentru conducerea pe drumurile publice?

Răspunsul Înaltei Curți a fost că a doua variantă este cea corectă, pentru argumentul suprem că, în situaţia în care s-ar considera că săvârşeşte infracţiunea, cel care încredinţează un vehicul unei persoane care se află sub influenţa băuturilor alcoolice, indiferent de valoarea alcoolemiei persoanei care conduce vehiculul, s-ar putea ajunge la situaţia absurdă ca acela care conduce vehiculul să nu răspundă penal, fapta săvârşită nefiind infracţiune (în situaţia în care valoarea alcoolemiei s-ar situa sub limita de 0,80 g/l), iar cel care a încredinţat vehiculul să răspundă penal.

Iată că, până la urmă, la Instanța Supremă mai regăsim argumente ce țin de aplicarea logică și coerentă a normelor de drept.

Altminteri, dacă ar fi fost invers, șoferul băut moderat s-ar fi ales cu o amendă și trei luni de suspendare a permisului de conducere, iar cetățeanul care și-a încredințat mașina prietenului un pic afumat, cu ditamai dosarul penal și perspectivele unei condamnări.