Cei 2,5 milioane de cetăţeni cu drept de vot ai Republicii Moldova se prezintă duminică la urne, pentru a decide traiectoria politică a ţării: spre Uniunea Europeană sau spre Rusia.

Pentru a treia oara în aproape doi ani, moldovenii sunt chemaţi voteze pentru a stabili noua configuraţie a Parlamentului, astfel încât să poată fi ales un preşedinte al Republicii. După scrutinul de duminică, politicienii pro-europeni speră la o rezolvare a impasului politic prin care trece ţara.

Alegerile au fost convocate prin decret prezidenţial, de către preşedintele interimar Mihai Ghimpu. Scrutinul de duminică este necesar după ce un referendum, la care s-a propus schimbarea Constituţiei pentru ca preşedintele să fie ales direct de către cetăţeni, a eşuat în septembrie din cauza prezenţei slabe la vot.

39 de candidaţi s-au înscris în cursa pentru alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova: 20 de formaţiuni politice şi 19 candidaţi independenţi care îşi dispută cele 101 locuri din Legislativul de la Chişinău.

Campanie dură

Campania electorală din Republica Moldova a fost catalogată de partidele politice ca fiind dură, corectă, dar nu lipsită de atacuri şi acuzaţii. Această campanie nu a menajat pe nimeni. "Nu e uşor să vezi că un partener de-al tău te atacă permanent. Nu suntem supăraţi şi vom fi în continuare deschişi să colaborăm chiar şi cu acei parteneri care ne-au atacat în această campanie", a declarat Vlad Filat, preşedinte PLDM.

Tot despre atacuri au vorbit şi liberalii, care susţin chiar că unele partide au oferit cadouri electorale. "Noi, Partidul Liberal, n-am atacat pe nimeni, nici cu săpun n-am umblat, nici cu orezul, nici cu macaroanele, nici cu găinile, nici cu cocoşii, nici cu răţile, cu nimic", a spus Mihai Ghimpu, preşedinte PL.

Comuniştii au reclamat nereguli în timpul campaniei pentru aceste alegeri parlamentare şi au anunţat că vor superviza îndeaproape numărătoarea voturilor pentru a semnala orice fraudă electorală. "Vom deţine informaţia operativă pe parcursul nopţii de totalizare a rezultatelor care sunt. Deci rezultatele alegerilor parlamentare anticipate pe ţară inclusiv pe fiecare raion aparte", a declarat Grigore Petrenco, candidat PCRM.

... cu răpiri 

Campania electorală, care s-a încheiat vineri, nu a fost ocolită de incidente. Cel mai controversat moment a fost răpirea fostului director al Serviciului de Informare şi Securitate, candidat pe lista Partidului Comunist, Artur Reşetnicov.

De asemenea, cotidianul Izvestia scria joi că Bucureştiul se amestecă fără nici un fel de scrupule în procesul electoral din Republica Moldova, fiindu-i teamă de înfrângerea Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) şi de revenirea comuniştilor la putere. Cotidianul rus susţine că, în cazul victoriei comuniştilor, opoziţia proromână intenţionează să iniţieze mişcări de stradă cu vărsare de sânge, declanşând represalii la adresa comuniştilor şi adepţilor lor din rândul populaţiei rusofone.

În condiţiile unui asemenea scenariu, puterea liberal-democrată ar putea proclama starea excepţională în republică şi ar ceare ajutor ţărilor vecine, în vederea restabilirii ordinii constituţionale. Baza juridică pentru aceasta a fost deja creată, sublinia Izvestia, menţionând un acord semnat cu Jandarmeria română.