Luna asta îşi încheie mandatele de parlamentari 13 politicieni din Bihor, care ar fi trebuit să iasă în faţa cetăţenilor pentru a le spune dacă şi-au meritat sau nu voturile primite cu patru ani în urmă.

Pentru că fug de această minimă răspundere, le-a făcut BIHOREANUL bilanţul activităţii, arătându-vă cât de harnici sau de eficienţi au fost şi dacă cei care aşteaptă din nou voturile alegătorilor sunt îndreptăţiţi sau nu s-o facă.

Interes meschin

În ultimii patru ani, Bihorul a avut patru senatori: Cseke Attila (UDMR), care anterior a mai fost şi senator, şi deputat, colegul său de partid Derzsi Ákos, care a mai fost deputat, Florian Bodog (PSD), aflat la al doilea mandat şi, de asemenea, fost ministru al Sănătăţii, şi Cornel Popa (PNL), care încheie al patrulea mandat de parlamentar.

La experienţa lor, toţi puteau impresiona prin iniţiative legislative, dar n-a fost cazul. Niciunul nu s-a remarcat prin vreo idee, rezumându-se să semneze iniţiative ale colegilor.

Bodog a isclălit 79 de proiecte de legi, toate iniţiate de alţii: modificări la Legea Educaţiei ori la Codul Fiscal, la legea pentru prevenirea diabetului ori una pentru plafonarea preţului unor medicamente. Nici interpelări pentru miniştri n-a avut, ci doar 4 cereri scrise pentru a afla diverse informaţii.

Una dintre ele arată că mai degrabă şi-a urmărit propriile interese, întrebând Ministerul Sănătăţii cine a furnizat ziarului Libertatea condica de prezenţă din vremea în care l-a condus el ca ministru, documentul dovedind că o consilieră de-a sa n-a dat pe la serviciu un an, dar şi-a încasat salariul.

Acuzaţii de corupţie şi impostură

De altfel, acest scandal e emblematic pentru mandatul de ministru al lui Bodog. În vara lui 2018, DNA a demarat o investigaţie, acuzându-l că a angajat-o pe orădeanca Olivia Baciu în funcţia de consilier şi a plătit-o 12 luni, deşi aceasta n-a fost nicio zi la muncă.

PSD-istul s-a apărat că tânăra ar fi lucrat pe WhatsApp, dar n-a vrut să-şi demonstreze probitatea în faţa procurorilor: senatorii au respins cererea DNA de ridicare a imunităţii, aşa că Bodog a rămas doar cu suspiciunea de corupţie.

În schimb, PSD-istul a fost definit cert ca impostor, Ministerul Educaţiei retrăgându-i dreptul de a coordona doctoranzi după ce BIHOREANUL a dezvăluit că şi-a obţinut titlul cu o listă falsă de articole ştiinţifice, iar Universitatea de Vest din Timişoara i l-a retras, dovedind că a copiat capitole întregi ale "operei" personale din cărţile altora.

Fără idei, fără întrebări

Senatorul UDMR Derzsi ÁkosSenatorul UDMR Derzsi Ákos (foto) a avut un mandat aproape invizibil, semnând 67 de iniţiative, dar nici una nu îi aparţine. Interpelări a avut doar 3, iar în ultimii patru ani n-a organizat nicio conferinţă de presă pentru a transmite publicului ce-a făcut în Parlament.

Contactat de BIHOREANUL, Derzsi a susţinut că "am avut idei, dar le-am făcut împreună cu colegii", oferind un singur exemplu, şi anume iniţiativa pentru înfiinţarea unui Institut Român pentru Drepturile Omului, care deocamdată n-a devenit lege.

Ceva mai harnic, colegul Cseke Attila are 98 de iniţiative, dintre care câteva proprii, dar minore, precum obligativitatea înmatriculării trotinetelor electrice ori modificări la chiria locuinţelor ANL. În patru ani a scris o singură interpelare, tot pe tema locuinţelor ANL.

Senatorul liberal Cornel Popa a semnat cele mai puţine iniţiative, doar 46, şi nici el nu s-a remarcat cu idei proprii. În schimb, a avut 68 de interpelări, multe pe teme de interes, precum dispariţia unor medicamente de pe piaţă ori, mai recent, gestionarea măştilor uzate ori distribuţia vaccinului antigripal.

Cei mai harnici

Dintre cei 9 deputaţi de Bihor, cei mai harnici au fost Szabó Ödön (UDMR), la al doilea mandat, care a semnat 125 de proiecte, dintre care 48 au şi ajuns legi, şi USR-istul Silviu Dehelean, la primul mandat, cu 149 de iniţiative, dintre care 23 devenite legi.

Dehelean este iniţiatorul proiectului "Fără penali", care propune ca persoanele cu cazier să nu mai ajungă în funcţii publice, iar alături de colegi a semnat şi proiecte de debirocratizare ori înfiinţarea "DNA-ului pădurilor".

Szabó a propus acordarea de tichete de vacanţă şi în sectorul privat, a promovat o lege privind lucrătorii transfrontalieri ori o alta care prevede că firmele vor putea să suporte cheltuielile angajaţilor pentru creşă sau grădiniţă.

La capitolul interpelări, Szabó a semnat 76, multe pentru a afla stadiile unor dosare de retrocedări.

Dehelean a fost preocupat în schimb de probleme judeţene, în 141 de interpelări abordând subiecte precum calitatea apei potabile din Bihor, problema unei legături CFR între Oradea şi Zalău, Autostrada Transilvania etc.

Gafe şi soluţii

Hărnicie a dovedit şi PNL-ista Florica Cherecheş, care după al doilea mandat se poate lăuda că a dat legea de combatere a ambroziei şi o alta care simplifică adopţiile.

În total, Cherecheş a avut 108 iniţiative, dintre care 30 ajunse legi, şi 164 de interpelări, majoritatea pe teme de educaţie, dar şi despre poluarea olfactivă produsă de Nutripork ori depozitele cu reziduuri petroliere din judeţ.

Dintre deputaţi, cele mai multe interpelări le-a avut PNL-istul Gavrilă Ghilea, care a transmis autorităţilor 171 de cereri, abordând teme precum facilităţile pentru studenţi ori stadiul licitaţiilor la Autostrada Transilvania.

În schimb, nu s-a remarcat cu iniţiative proprii, semnând 85 proiecte ale colegilor, dintre care 27 au devenit legi.

Ioan Cupșa, deputat PNLÎn cifre, activitatea celui de-al treilea deputat PNL, Ioan Cupşa (foto), şi el la al doilea mandat, e mai modestă: a semnat 67 iniţiative, dintre care 18 au ajuns legi, şi doar 8 interpelări.

În schimb, a iniţiat o lege care a anulat măsurile "pro-infractori" promovate de PSD, precum reducerea pedepselor ori recursul compensatoriu, "spălându-şi" păcatul de a fi fost singurul deputat PNL care a votat, alături de PSD, legea recursului compensatoriu, ulterior explicând că a apăsat butonul greşit.

De altfel, anul trecut el a fost în cărţi pentru a prelua Ministerul Justiţiei, dar gafa i-a oprit ascensiunea.

Luat pe nepregătite

Nici deputaţii PSD nu au motive de laudă. În cel de-al treilea mandat, exercitat în ciuda faptului că în 2016 Agenţia Naţională de Integritate i-a interzis să ocupe o demnitate publică timp de 3 ani, Ioan Sorin Roman a semnat 112 iniţiative, dintre care 46 devenite legi, majoritatea vizând agricultori şi crescători de animale, precum şi 71 de  interpelări.

Una din legile susţinute de Roman prevede instituirea unui termen de prescripţie în legea integrităţii, aşa încât după 3 ani se "şterge" orice conflict de interese sau incompatibilitate.

deputat PSD Dumitru GhermanLa al doilea mandat, Gheorghe Bogdan, tot de la PSD, a semnat 90 proiecte, dintre care 37 au devenit legi, şi 9 interpelări, având în Parlament o prezenţă neremarcată, la fel precum colegul Dumitru Gherman (foto), care a avut un mandat de trei ani după ce în 2017 l-a preluat pe al defunctei Adelina Coste.

Acesta a semnat 77 de iniţiative, dintre care 34 au ajuns legi, şi n-a avut nici măcar o interpelare. "N-aş putea să spun care îmi aparţin, cred că vreo 10", s-a scuzat Gherman, promiţând că va face o dare de seamă după 6 decembrie.

Analiza de duminică

Deputatul bihorean cu cea mai redusă activitate este Biró Rozália (UDMR), care a semnat doar 54 proiecte, dintre care 17 devenite legi, şi a adresat 11 interpelări.

În schimb, pricepută la auto-promovare, a organizat multe conferinţe de presă în care a vorbit despre proiectele care au trecut prin comisia de politică externă, pe care a prezidat-o. Cam departe de preocupările alegătorilor...

O analiză completă a activităţii parlamentarilor este dificil de făcut, deoarece pe lângă iniţierea de legi ori scrierea de interpelări, aceştia mai activează - sau ar trebui să o facă - în comisiile de specialitate din care fac parte, unde pot amenda legi, şi la cabinetele parlamentare din teritoriu, informaţii care nu sunt, însă, centralizate.

Dar, în mod cert, cel mai bun barometru rămâne votul de duminică, ce va da adevărata măsură a valorii fiecărui politician...


CINE NE CERE VOTUL
Candidaţi vechi şi noi

Unii dintre cei 13 actuali parlamentari aspiră în continuare la votul cetăţenilor, prin urmare candidează şi la alegerile de duminică: la Senat UDMR-istul Cseke Attila, secondat de fostul administrator public al judeţului, Szabó József, PSD-istul Florian Bodog, urmat de fostul şef al Inspectoratului Şcolar, Alin Novac-Iuhas, în timp ce PNL Bihor a primenit lista, propunându-i pe managerul Spitalului Judeţean, dr. Gheorghe Carp, şi pe sociologul Adrian Hatos.

La Camera Deputaţilor, UDMR îi propune pe aceiaşi Szabó Ödön şi Biró Rozália, iar lista PSD e deschisă de Ioan Mang, în timp ce PNL Bihor vine atât cu nume noi, cât şi vechi: Aurel Căuş şi Kiss Janos, urmaţi de Ioan Cupşa şi Florica Cherecheş.

USR Bihor îl propune deputat tot pe Silviu Dehelean, iar la Senat pe Mihai Florea, în timp ce Pro România mizează la Senat pe Viorel Cataramă şi la Deputăţie pe fostul prefect Claudiu Pop.

Pe lângă propuneri ale unor partide mici, la Camera Deputaţilor Bihorul mai are şi un candidat independent: Sebastian Duma, cunoscut orădenilor ca iniţiator al protestelor împotriva OUG 13.