Săptămâna trecută a fost una decisivă pentru soarta Muzeului Ţării Crişurilor. În ajunul votului final, liderul PSD, Ioan Mang, a dat-o la întors, anunţând că nu mai susţine proiectul mutării în Cetate, fiindcă ar fi "o risipă a banului public", managerul Muzeului a aruncat pe piaţă calcule aproximative care să sugereze că în Garnizoană costurile vor fi mult mai mici decât chiar în Palatul Baroc, iar ONG-urile urbei, reprezentate de o duzină de intelectuali ataşaţi Muzeului, au ieşit să protesteze în faţa Primăriei.

Până la urmă, proiectul a picat, fără însă ca politicienii şi responsabilii din administraţie să explice, concret, care ar fi fost cea mai bună variantă, din singura perspectivă valabilă: cea a contribuabilului. Nici măcar primarul Ilie Bolojan, promotorul ideii, care ar fi trebuit să fie primul interesat! Încearcă să o facă, din nou, BIHOREANUL...

Săptămâna fierbinte

După ce pe 27 martie căzuse la doar un vot diferenţă în Consiliul Local, proiectul mutării Muzeului Ţării Crişurilor în Cetate a fost îngropat vinerea trecută. Chemaţi, pentru a doua oară, să îşi dea acordul ca municipalitatea să cedeze unele corpuri de clădire către Muzeu, în vederea mutării acestuia în fortăreaţă, aleşii orădenilor au respins propunerea primarului Ilie Bolojan. Proiectul a obţinut doar 12 voturi, faţă de minimul de 18 cerut, după ce "aliaţii" din PSD s-au abţinut.

04_Ioan_Mang_bihoreanul.jpgDeznodământul era previzibil de vreme ce, cu o zi înainte de vot, preşedintele PSD Bihor, Ioan Mang (foto), anunţase public că i-a cerut lui Bolojan să retragă proiectul, căci ar fi risipă de bani publici, concluzie la care a ajuns după "o vizită" la Garnizoană, făcută împreună cu directorul tehnic al Consiliului Judeţean, Filip Cheşeli, şi cu managerul MŢC, Aurel Chiriac.

"Am constatat că lucrările de care ar mai fi nevoie acolo, care din cauze ce nu ţin de actuala conducere a CJ s-au tergiversat, se pot realiza într-un an de zile. Sumele necesare pentru terminarea clădirii, mobilier şi mutare sunt mult mai mici decât orice altă variantă", a declarat vicepreşedintele CJ, susţinând că lucrările efectuate deja se ridică la 16 milioane euro. "Inclusiv tensiunea electrică este dusă în pardoseală la fiecare vitrină", a exemplificat Mang, adăugând şi că asemenea amenajări într-o altă clădire ar însemna tergiversarea mutării cu alţi ani, timp în care CJ va continua să plătească 250.000 euro anual pentru chiria în Palatul Baroc.

De unde, însă, se vor face restul lucrărilor, în condiţiile unui buget judeţean secătuit? Tot din creditul votat săptămâna trecută de CJ, chit că cele 20 milioane euro au ca destinaţii stabilite cotele de confinanţare a proiectelor europene în implementare deja. "Oricum luăm credite, vom lua şi cele 5 milioane euro necesare ca să terminăm clădirea. Mai este nevoie de un milion pentru a termina lucrarea şi vreo 4 pentru mobilier", a scăldat-o Mang.

Lobby intens

Spiritele au fost atât de agitate încât, după o absenţă îndelungată din viaţa publică, Vatra Românească a simţit nevoia să ceară public consilierilor locali să nu voteze proiectul, iar ONG-uri ca Prietenii Muzeului Ţării Crişurilor, Uniunea Artiştilor Plastici, Facultatea de Arte, Academia Civică şi Kiwanis Art, au ieşit în stradă, într-o "adunare civică" ce avea acelaşi scop. Cam 30 de oameni, cu tot cu jurnaliştii...

Mai mult, dacă până acum insista pe ideea că spaţiul din fortăreaţă este impropriu pentru colecţiile instituţiei, din cauza condiţiilor de mediu, managerul Aurel Chiriac a lansat o nouă argumentaţie publică, ce susţine că de fapt cheltuielile de funcţionare a viitorului Muzeu în Garnizoană nu sunt nici pe departe atât de mari precum sugera primarul Bolojan. Spre deosebire de edil, care n-a etalat studii, ci doar argumente logice, Chiriac a pus pe masă cifre!

"La iluminatul muzeului (expoziţii şi birouri), prin folosirea LED-urilor şi nu a becurilor incandescente (...) consumul se va reduce de la 200 kw/h la 50 kw/h, (...) costurile se vor ridica la 36.000 euro pe an (...) Costurile estimate la căldură se ridică la 156.000 euro pe an. Făcând totalul, suma ar fi de 192.000 euro pe an. Pentru a fi mai clar, sumele pentru întreţinere (77.225 euro) şi chirie (179.100 euro) plătite pe anul 2013 în Palatul Baroc (sediul actual încă), au fost de 256.325 euro", a arătat Chiriac.

Întreţinerea, la dublu!

Date fiind mesajele propagandistice şi cifrele neclare vehiculate, BIHOREANUL a vrut să afle care este, totuşi, adevărul obiectiv privind valoarea investiţiei în fosta Garnizoană, dar şi viitoarele sume pe care le vor avea de achitat bihorenii pentru întreţinerea uriaşei clădiri. Cine putea da aceste valori? Desigur, cei care pun în operă proiectul tehnic de execuţie. La solicitarea ziarului, specialiştii firmei Selina au efectuat calculele cheltuielilor de încălzire, climatizare şi consumul de energie electrică, pornind de la suprafeţele clădirii, gradul de utilizare şi caracteristicile aparaturilor (ventiloconvectoare, chillere etc.).

În ce priveşte consumul electric, la 1000 kw puterea totală absorbită, cu un coeficient de utilizare de 0,62 şi unul de simultaneitate de 0,5, rezultă o putere totală de 310 kw. Un consum mediu de 10 ore pe zi, vreme de un an, ar produce 1.131.500 kwh/an, ceea ce în bani înseamnă 452.600 lei, adică circa 100.000 euro.

Necesarul de încălzire anual prevede un consum de 2650 gigacalorii, iar cel de apă caldă de 50 gigacalorii. La 235 lei/gcal rezultă un total de 634.500 lei, adică 141.000 euro anual. La asta se mai pot adăuga 10.000 euro cheltuielile de apă rece, canal şi apă meteorică anual.

Pe partea de climatizare, proiectul cuprinde 6 chillere a câte 150 kw. La un coeficient de utilizare de 0,4 rezultă o putere totală de 360 kw, deci la o medie de 10 ore/zi vreme de 100 de zile anual, se poate ajunge la 360.000 kWh şi un cost de 140.000 lei (31.000 euro) anual.

Totalul întreţinerii: 280.000 euro anual. Aproape dublu faţă de calculul prezentat de directorul Muzeului.

Cât s-a plătit?

Valoarea contractului încheiat de CJ Bihor pentru modernizarea clădirii se ridică la 58,4 milioane lei, din care s-au achitat până în prezent 47,6 milioane lei. Pentru finalizarea lucrărilor ar mai fi necesare deci 10,8 milioane de lei. Altfel spus, CJ a cheltuit 10,5 milioane de euro cu viitorul Muzeu şi mai are de cheltuit 2,3 milioane euro.

În declaraţiile publice făcute de susţinătorii variantei cu Garnizoana, cifrele sunt, însă, cu totul altele: anume că s-ar fi cheltuit deja 16 milioane euro (cum ar veni, mult prea mult pentru a ne întoarce din drum) şi ar mai fi nevoie de 5 milioane euro (adică nu exorbitant faţă de investiţia de până acum, deci trebuie să mergem înainte).

Realitatea este, însă, cu totul alta. Potrivit datelor constructorului, cele 10,8 milioane lei neplătite din contract cuprind numai o parte din cheltuielile necesare pentru finalizarea investiţiei, şi anume restul de finisaje interioare, mobilierul de lucru, tehnica de calcul, aleile perimetrale, parcările exterioare ş.a. Separat vor mai fi necesare, însă, costuri suplimentare cu realizarea unui post de transformare (circa 200.000 euro) şi cu racordurile la termoficare (nu e calculată suma), necuprinse în proiectul iniţial.

Socoteala finală

La aceste cheltuieli se mai adaugă 5,4 milioane euro, valoarea estimată chiar de CJ a unui alt proiect de amenajare, ce vizează lucrări interioare complexe de compartimentare, decorare şi iluminare, cu pereţi falşi, firide, acvarii şi locuri speciale de expunere. Despre acest proiect, nelicitat încă, nimeni nu mai spune nimic în spaţiul public, fiindcă ar putea fi considerat o extravaganţă. Există chiar ideea de a se renunţa la el, din cauza costurilor imense, şi de a se recurge la improvizaţii "româneşti", doar că atunci se ridică întrebarea: cum mai putem vorbi de un Muzeu modern, adaptat zilelor noastre?

Una peste alta, trăgând linie, "distracţia" cu Muzeul în Garnizoană arată cam aşa: 10,5 milioane euro cheltuite deja, alte peste 8 milioane euro de băgat în finalizarea investiţiei, la care se adaugă apoi cheltuieli anuale de întreţinere de 280.000 euro. Nu sunt cuprinse aici cheltuielile cu expoziţiile, achiziţiile, promovarea, şi nici cele şi mai importante, cu personalul Muzeului, care va trebui şi el sporit, fiindcă va avea de gestionat o adevărată "uzină". În schimb, mai e un singur lucru clar în toată ecuaţia: cine plăteşte toate aceste sume? Contribuabilul bihorean.


VOTURI POLITICE
Fiecare, cum îl duce capul

Votul proiectului privind mutarea Muzeului în Cetate a stârnit multe controverse, inclusiv în interiorul partidelor. Întâi de toate, singurul PC-ist din Consiliul Local, Teofil Filimon, aliat cu PNL şi PSD, a fost cel care a trântit proiectul, prin surprinzătoarea sa abţinere din prima şedinţă. Explicaţia: conservatorii au dat un semnal, să fie şi ei băgaţi în seamă şi consultaţi.

PDL-istul Cristian Ile a fost singurul dintre democrat-liberali care a votat pentru mutare, atât în 27 martie, cât şi pe 4 aprilie, ridicându-şi în cap conducerea filialei şi riscând excluderea din partid. "Eu cred că e mai bine pentru oraş ca Muzeul să fie în Cetate. Nici muzeul vechi nu era foarte vizitat, iar în Garnizoană vor fi şi mai puţini vizitatori. Dacă ar fi fost în Cetate, ar fi atras turişti mai mulţi", şi-a explicat PDL-istul conduita.

Notă discordantă a făcut şi PSD-ista Debelka Boglarka, care absentase la şedinta din 27 martie. În timp ce colegii PSD-işti au decis să se abţină, vineri ea a votat mai vehement, împotrivă. Explicaţia? Dacă restul PSD-iştilor se făceau de râs votând împotriva a ceva ce au susţinut înainte cu o săptămână, Debelka a avut liber de la partid să îşi exprime simţămintele autentice. Şi a făcut-o...