Premierul Ilie Bolojan a avertizat luni că pot exista „revocări din funcție” și alte consecințe pentru miniștri și secretari de stat dacă România pierde bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în urma întârzierilor sau a neîndeplinirii angajamentelor asumate.
La nivel de directori și personal din administrație, în cazul pierderii de bani europeni, prim-ministrul a făcut referire la o posibilă tăiere a sporului aferent acestora.
Să accelereze ritmul!
Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, desfășurate sub coordonarea prim-ministrului Ilie Bolojan și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, unde a fost analizat stadiul reformelor și investițiilor incluse în cererile de plată 3 și 4, dar și pregătirea cererilor 5 și 6.
Șeful Executivului a cerut ministerelor să accelereze ritmul de lucru și să elimine blocajele pentru ca angajamentele asumate de România să fie îndeplinite până la 31 august 2026.
De asemenea, a solicitat să nu mai existe întârzieri la plata facturilor pentru lucrările realizate în cadrul proiectelor finanțate prin PNRR.
„Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștrii și secretarii de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor și personalului din administrație, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă țara noastră pierde bani”, a subliniat premierul Ilie Bolojan, potrivit unei informări transmise ulterior de reprezentanții Guvernului.
Totodată, acesta a arătat că stadiul reformelor și investițiilor din PNRR trebuie monitorizat periodic.
(foto: Guvernul României)
„Fac apel la fiecare minister...”
La rândul său, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a cerut intensificarea eforturilor în perioada următoare.
„Dacă anul trecut am crescut absorbția din PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro, în următoarele șase luni trebuie să trecem la un ritm și mai intens pentru a dubla această sumă. Fac apel la fiecare minister ca până la sfârșitul săptămânii să transmită MIPE informații actualizate privind progresele făcute și un calendar al activităților pe care le are în vedere pentru a avea un status cât mai actual al implementării”, a afirmat ministrul.
Reprezentanții Ministerului Finanțelor au dat asigurări că fondurile necesare cofinanțării naționale sunt prevăzute în bugetul pe 2026, unde sumele alocate ar urma să fie cu 70% mai mari decât anul trecut, astfel încât sumele totale aferente PNRR vor ajunge la aproximativ 73 de miliarde de lei, aici vorbim inclusiv de co-finantari și alte cheltuieli neeligibile.
Potrivit datelor prezentate în cadrul reuniunii, România a depășit până în prezent 50,08% din valoarea totală a PNRR, încasând 10,72 miliarde de euro, sumă care include prefinanțarea și fondurile aferente cererilor de plată 1 și 2, precum și o parte din cererea 3.
Conform noii decizii de punere în aplicare a Consiliului, România are în total șase cereri de plată, ultimele două urmând să fie transmise în 2026, iar cererea finală având termen-limită 30 septembrie 2026.
(foto: Guvernul României)