Consiliul Concurenței a anunțat, duminică, sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei, echivalentul a circa 710 milioane euro, pentru încălcarea regulilor de concurență în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Potrivit HotNews.ro, este cea mai mare amendă aplicată până acum de autoritatea de concurență.
Instituția condusă de Bogdan Chirițoiu susține că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special cu privire la preț, în cadrul procedurii de fixing.
În presa centrală, cazul a fost prezentat drept o sancțiune pentru „manipularea ROBOR”, iar comunicatul oficial al Consiliului Concurenței vorbește, în termeni juridici, despre coordonarea comportamentului băncilor și încălcarea Legii concurenței și a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.
„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Cele mai mari sancțiuni
Cele mai mari sancțiuni au fost aplicate Băncii Transilvania SA, 875,74 milioane lei, Băncii Comerciale Române SA, 577,36 milioane lei, Raiffeisen Bank România SA, 442,49 milioane lei, UniCredit Bank SA, 431,03 milioane lei, BRD-Groupe Société Générale SA, 412,47 milioane lei, și ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București, 405,91 milioane lei.
Au mai fost amendate CEC Bank SA, cu 332,98 milioane lei, Exim Banca Românească SA, cu 96,49 milioane lei, Banca Transilvania SA, cu încă 85,03 milioane lei pentru fapta realizată de OTP Bank România SA, Libra Internet Bank SA, cu 45,86 milioane lei, și Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA, cu 28,1 milioane lei.
HotNews.ro notează că ancheta a vizat 11 bănci, dar sancțiunile apar în dreptul a 10 instituții bancare, deoarece OTP Bank România a fost preluată între timp de Banca Transilvania, care va plăti și amenda aferentă faptei imputate OTP.
Rată de referință pentru dobânzi
Potrivit Consiliului Concurenței, în cadrul fixingului ROBOR, cotațiile ferme transmise de bănci ar fi trebuit să fie independente. Autoritatea susține însă că băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților.
„Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant”, se arată în comunicatul Consiliului Concurenței.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare și influențează calculul dobânzilor pentru unele credite acordate firmelor, autorităților publice locale și altor persoane juridice, dar și pentru persoanele fizice care au credite contractate înainte de 2019 și nu au cerut trecerea la IRCC.
Consiliul Concurenței arată că nivelul rezultat din procedura de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite, iar un nivel crescut al indicelui poate fi favorabil creditorilor, dar îi afectează direct pe consumatorii și debitorii ale căror contracte sunt raportate la ROBOR.
„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a mai spus Bogdan Chirițoiu.
Investigație din 2022
Investigația a fost declanșată la sfârșitul anului 2022 și a parcurs, potrivit Consiliului Concurenței, toate procedurile de analiză și control, inclusiv etapa obligatorie de avizare în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.
Subiectul a provocat deja reacții în sistemul bancar. G4Media.ro a scris că mai multe bănci și Banca Națională a României au respins acuzațiile. Potrivit aceleiași surse, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a transmis că decizia Consiliului Concurenței nu vizează regulamentul de tranzacționare agreat de BNR și că, în privința practicilor invocate de Consiliu, decizia ar urma să fie contestată în instanță.
Tot G4Media.ro a citat declarații ale lui Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, care a susținut că ROBOR a crescut în ultimii ani în principal ca urmare a majorării dobânzii-cheie de către Banca Națională, în contextul luptei cu inflația.
HotNews.ro amintește și reacția guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care a criticat anterior raportul Consiliului Concurenței. Isărescu spunea că piața monetară este esențială pentru transmiterea politicii monetare în economie și că discuția despre ROBOR riscă să genereze confuzie publică.
Pe de altă parte, aceeași publicație amintește că investigația Consiliului Concurenței a pornit în contextul unor declarații făcute chiar de Mugur Isărescu în august 2022, când guvernatorul afirma că băncile „au sărit calul” cu ROBOR-ul și au dus indicele peste dobânda-cheie.
Consiliul Concurenței a transmis că, pentru a nu perturba funcționarea pieței, băncile au la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale.
Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile reprezintă venituri la bugetul de stat. ANAF este instituția care pune în aplicare decizia de sancționare și execută amenzile. Decizia poate fi atacată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.