Anul 2025 confirmă accelerarea schimbărilor climatice în România. Potrivit analizei realizate de Administrația Națională de Meteorologie, anul trecut a fost al patrulea cel mai cald din istoria măsurătorilor, marcat de o succesiune de fenomene extreme: caniculă severă, secetă prelungită și episoade de precipitații intense, cu impact major asupra mediului și infrastructurii.
Datele centralizate de Administrația Națională de Meteorologie și făcute publice sâmbătă de Ministerul Mediului arată că anul 2025 a avut o temperatură medie anuală de 11,95°C, cu o abatere pozitivă de +1,22°C față de media perioadei 1991–2020. În aceste condiții, 2025 se situează pe locul patru în clasamentul celor mai calzi ani din intervalul 1901–prezent.
Analiza evidențiază și un semnal pe termen lung: în ultimii 30 de ani, temperatura medie anuală în România a crescut cu +0,54°C față de perioada 1981–2010, iar în București cu +0,49°C. Perioada 2012–2025 reprezintă cea mai caldă succesiune de 14 ani consecutivi din istoria observațiilor meteorologice din România, ceea ce indică o modificare structurală a regimului termic, nu o simplă fluctuație climatică.
Secetă severă și caniculă extremă
2025 a fost caracterizat de șapte luni cu deficit sever de precipitații, iar iunie a devenit cea mai secetoasă lună din istoria măsurătorilor, cu doar 18,9 mm de precipitații, față de media climatologică de 90,5 mm. Dobrogea a fost regiunea cea mai afectată, cu o medie de 34,3 mm de precipitații.
Luna iulie a fost marcată de episoade repetate de caniculă severă. Au fost emise șase avertizări generale de cod roșu, iar temperaturile maxime au atins 43,4°C la Calafat și au depășit 41°C în numeroase stații meteorologice din sudul și vestul țării.
Ministerul Mediului: „Nu mai vorbim doar despre temperaturi ridicate”
Ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, avertizează că schimbările climatice nu se mai manifestă doar prin creșterea temperaturilor: „Nu vorbim doar despre temperaturi mai mari, ci despre o combinație tot mai riscantă între caniculă, lipsa apei și ploi violente într-un timp foarte scurt", spune Buzoianu.
Potrivit acesteia, autoritățile sunt nevoite să regândească modul de gestionare a apei, a solului și a infrastructurii de protecție împotriva dezastrelor, iar în perioada următoare vor fi prezentate norme actualizate pentru gestionarea pădurilor, tot mai afectate de schimbările climatice.
Ploi extreme și număr record de avertizări
În contrast cu perioadele de secetă, anul 2025 a adus și episoade de precipitații extreme. Rafalele de vânt au depășit 150 km/h la Banloc și 100 km/h în mai multe zone montane și din vestul României.
Luna mai s-a numărat printre cele mai ploioase din ultimele decenii, iar octombrie 2025 a stabilit recorduri regionale și naționale. În prima decadă a lunii, 51 de stații meteorologice au raportat peste 100 l/mp, iar în mai multe locații au fost depășite maximele istorice de precipitații în 24 de ore.
Alternanța rapidă între secetă și ploi torențiale s-a reflectat și în numărul avertizărilor meteo: în 2025 au fost emise 170 de avertizări generale (14 de cod roșu) și 3.521 de avertizări nowcasting (77 de cod roșu), cel mai ridicat nivel din ultimii ani.