Sala mare a Teatrului Regina Maria s-a umplut, duminică seară, la premiera naţională a spectacolului "Cabaretul Dada", bazat pe piesa cu acelaşi nume a unuia dintre cei mai apreciaţi dramaturgi contemporani, Matei Vişniec.
De altfel, autorul a fost prezent în sala Teatrului Regina Maria pentru premiera "Cabaretului Dada", pe care a urmărit-o, alături de soţia lui, din loja centrală. "Oradea este un oraş excepţional. Sunt adevărate bijuterii diseminate prin oraş. Am vizitat mult, m-am plimbat toată dimineaţa prin oraş. Amintirile mele erau vagi, de undeva din studenţie", a declarat Matei Vişniec pentru BIHOREANUL. Înaintea premierei, autorul a semnat autografe pe cărţile sale în holul teatrului.
Spectacolul "Cabaretul Dada" a fost pus în scenă la Oradea la centenarul mişcării artistice nonconformiste şi anarhiste, înfiinţate în 1916, la Zurich, în Elveţia, de românul Tristan Tzara. În acea perioadă, mai mulţi artişti şi scriitori din Europa s-au refugiat în Zurich, unde au pus bazele Cabaretului Voltaire, un centru de experimentare artistică, care găzduia reprezentaţii muzicale, teatrale şi literare.
În acel cabaret a luat naştere Dada, o mişcare culturală fondată şi organizată de Tristan Tzara, care s-a manifestat în artele vizuale, literatură, teatru şi grafică. Principiul acestui curent este negarea tuturor valorilor şi regulilor estetice ale artei existente la acel moment. Curentul contrazice totul şi neagă totul, anulând până şi sensul limbajului convenţional.
Curentul artistic este prezentat în spectacolul "Cabaretul Dada", în care este prezentat, expresiv, inclusiv cu ajutorul unor filmuleţe reale, contextul apariţiei acestuia, mai precis ororile Primului Război Mondial, unul care a schimbat lumea pentru totdeauna.
La fel ca şi mişcarea artistică pe care o prezintă, spectacolul a fost… altfel, actorii vorbind deseori cu spectatorii şi testându-le capacitatea de a ieşi din tiparul "obişnuitului" în ceea ce priveşte un spectacol de teatru. După reacţia de final, orădenii s-au declarat convinşi de Dada, aplaudându-i pe Richard Balint, Ioana Dragoş Gajdo, Şerban Borda, Andela Tanko, Gabriela Condrea, Mirela Lupu, Sebastian Lupu, Sorin Ionescu, Pavel Sîrghi, George Voinese, Mihaela Gherdan, Alina Leonte, Emil Sauciuc, Alin Stanciu, Anda Tămăşanu, George Dometi, Andrei Sabău, Eugen Neag, Ciprian Ciuciu şi Denisa Vlad. Totodată, pe scenă au urcat în aplauze şi regizoarea, Anca Bradu, alături de scriitorul Matei Vişniec.
Acesta s-a arătat impresionat de producţia de la Oradea. "În această seară am văzut, de fapt, o formă de excelență. Excelență vizuală, excelență muzicală, excelență coregrafică, o mare dăruire a actorilor. Acest teatru de la Oradea reprezintă pentru mine un moment important. Plec cu mare încredere în oameni. Plec cu o mare încredere în ceea ce poate da teatrul. În seara asta am văzut spectatori fericiți, care cred eu că au ieșit de aici cu ceva ce nu vor uita", a spus, ulterior, pentru Agerpres, Matei Vişniec.
Costumele, măştile şi manechinele folosite în spectacol au fost realizate de Andra Bădulescu Vişniec, decorul de Doru Păcuraru, coregrafia de Mălina Andrei, muzica de Ovidiu Iloc, iar light design-ul de Lucian Moga.
Născut în 1956 în Bucovina, la Rădăuţi, Matei Vişniec a studiat filosofia la Bucureşti şi se afirmă, iniţial, în România prin poezie. În septembrie 1987, Matei Vişniesc a plecat din România cu o viză de turist şi a ajuns în Franţa, unde a cerut azil politic. Între 1988 şi 1989 a lucrat pentur BBC, iar apoi pentru Radio France Internationale. Piesele sale de teatru s-au tradus în 30 de limbi şi s-au jucat în 40 de ţări. În 2009, Vişniec a primit Premiul european pentru întreaga activitate acordat de Societatea Autorilor şi Compozitorilor Dramatici din Franţa.