De 22 de ani, economista Anca Dodescu este cadru didactic al Facultăţii de Ştiinţe Economice din Oradea, pe care a şi condus-o între 2004-2012. Dodescu a coordonat sau a făcut parte din zeci de proiecte de cercetare, care au adus instituţiei peste 40 milioane de lei şi 1,3 milioane de euro, în cea mai mare parte fonduri europene. Sumele atrase au făcut ca Ştiinţele Economice să fie una dintre puţinele facultăţi orădene ce făcea profit, dincolo de taxele adunate de la studenţi.

Universitatea i-a fost până acum profesoarei singurul loc de muncă, dar de o lună mai are unul, la Consiliul Judeţean. Oarecum forţată, căci neînţelegerile cu actuala decană a facultăţii, Adriana Giurgiu, au lăsat-o fără prea multe atribuţii. "Bihorel a scris că am venit la CJ pentru că mă plictiseam în facultate. Să ştiţi că e adevărat", spune fosta decăniţă, făcând haz de necaz.

Dodescu a fost singurul candidat la concursul pentru funcţia de administrator public al judeţului, aşa că o va îndeplini până la finalul mandatului preşedintelui Cornel Popa. Misiunile pe care şi le-a fixat? Să identifice problemele judeţului care se pot rezolva cu fonduri comunitare şi să gândească proiecte prin care să procure banii necesari.

Update pentru profă

- La concursul pentru post aţi fost un candidat-surpriză. De ce, universitar fiind, v-aţi orientat spre administraţia publică?

- N-am făcut-o în detrimentul preocupărilor universitare, ci în beneficiul mediului universitar. Predau două discipline care au foarte mare legătură cu ceea ce fac acum la CJ: Economia Publică şi Economia Regională şi Locală. Cred că ai nevoie, ca profesor, de un update: să înţelegi cum merg lucrurile în interior.

- Aţi avut pile, eventual la preşedintele Cornel Popa?

- Nu am avut pile, m-am înscris la concurs şi am susţinut probele. Este adevărat însă că eu colaborez cu Consiliul Judeţean Bihor de mai bine de 10 ani şi m-a interesat înfiinţarea Direcţiei de Dezvoltare Regională, Programe şi Proiecte cu Finanţare Externă.

Responsabila cu dezvoltarea

- Ce v-a recomandat să deveniţi managerul judeţului?

- Vechimea în specialitatea studiilor absolvite, experienţa în management şi experienţa în proiectele cu finanţare europeană. Dacă îmi permiteţi, şi rezultatele obţinute.

- Ce atribuţii aveţi, concret, din noua postură?

- Coordonez Direcţia de Dezvoltare Regională, Programe şi Proiecte cu Finanţare Externă şi serviciul Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Bihor. De asemenea, am încredinţate şapte obiective, printre care elaborarea de planuri de acţiune pentru implementarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a judeţului, monitorizarea şi evaluarea implementării lor, elaborarea de recomandări pentru îmbunătăţirea practicilor curente în activitatea CJ Bihor.

- Care este obiectivul dvs. pentru acest mandat?

- Îmi doresc proiecte de dezvoltare a judeţului Bihor şi transformarea oportunităţilor de finanţare în proiecte concrete. Vreau să pot spune la final că am lăsat o urmă de schimbare în bine.

Nu-i Saint Tropez!

- În ce relaţii sunteţi cu preşedintele Cornel Popa? Aţi discutat înainte de a vă depune candidatura? Dar cu cei doi vicepreşedinţi?

- Sunt în relaţii foarte bune cu preşedintele şi cu cei doi vicepreşedinţi. Dar nu am discutat cu nici unul înainte.

- Ce impresie v-a făcut instituţia Consiliului Judeţean? E ca la Saint Tropez, cum zicea odinioară consilierul judeţean Ionel Avrigeanu, acum vicepreşedinte?

- Nu, deloc nu mi s-a părut că stau aşa lucrurile. Am găsit oameni dedicaţi şi profesionişti.

- Este necesară o restructurare a instituţiei?

- Nou-înfiinţata Direcţie de Dezvoltare Regională, Programe şi Proiecte cu Finanţare Externă răspunde ideilor pe care eu le-aş fi avut privind restructurarea instituţiei. Această structură, care are un personal insuficient, trebuie însă pusă pe picioare.

- Ce aţi observat în celelalte instituţii subordonate CJ: Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Muzeul Ţării Crişurilor, Filarmonică?

- Deocamdată, am observat că există o autonomie a acestor instituţii. Mi-am propus ca luna care urmează să le aprofundez activitatea.

La sfârşitul anului, curse internaţionale

- Una dintre problemele stringente ale judeţului este aeroportul. Când vor decola bihorenii spre destinaţii internaţionale de la Oradea?

- Săptămâna trecută am avut o întâlnire pentru a clarifica stadiul lucrărilor pentru modernizarea infrastructurii aeroportului şi stadiul realizării licitaţiei pentru deschiderea de curse noi spre destinaţii internaţionale. Au fost prezente trei companii, Tarom, Blue Air şi Carpatair, singurele care au răspuns invitaţiei la discuţii. Consiliul Judeţean este gata să organizeze licitaţia, iar procedura de selecţie este deschisă tuturor companiilor aeriene. Dar trebuie particularizat caietul de sarcini, trebuie să stabilim primele destinaţii pentru care va fi pornită selecţia. S-a discutat despre nordul Italiei, Spania, Mare Britanie, Irlanda, iar Tarom s-a exprimat pentru o cursă spre Tel Aviv. Practica companiilor e să se asigure că rutele vor fi profitabile, pentru că sunt rezervate în ce priveşte ajutorul de stat. Eu sunt optimistă că la sfârşitul anului vom avea curse internaţionale.

- În pofida promisiunilor din campania electorală, parcurile industriale lipsesc cu desăvârşire din judeţ. Când va atrage CJ investitori în alte zone decât Oradea?

- Cât de curând. Societatea Parcuri Industriale Bihor există şi demersurile pentru înfiinţarea unui parc sunt avansate. Anul acesta ar putea fi funcţional. Totodată, există şi iniţiativa unui proiect pentru un parc tehnologic, de specializare inteligentă, în colaborare cu Universitatea din Oradea.

Forţă de muncă specializată

- Care credeţi că este soluţia ca Bihorul să nu mai fie penultimul judeţ din ţară în privinţa nivelului salariilor?

- O soluţie este influxul de investiţii străine creatoare de locuri de muncă intensive în inteligenţă, şi nu intensive în muncă fizică. Avem nevoie de parcuri industriale, de parcuri tehnologice, de clustere, adică aglomerări economice mai sofisticate. Dar trebuie să ţinem cont că salariile mai ridicate trebuie să corespundă unei productivităţi a muncii mai ridicate şi unei investiţii mai ridicate în capitalul uman. Trebuie să avem forţă de muncă specializată în domenii stabilite ca prioritare.

- Cunoaşteţi starea drumurilor judeţene? Ce priorităţi aveţi din acest punct de vedere?

- În momentul de faţă, starea drumurilor este problema cea mai spinoasă a Consiliului Judeţean. Trebuie să ne rezolvăm infrastructura rutieră în tot judeţul.

- Când vor fi încheiate lucrările la noul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor?

- Şi aceasta este o problemă de prioritate maximă, alături de aeroport şi drumuri. Demersurile sunt concentrate pentru finalizarea lucrărilor în acest an.

Cu ochii pe bani europeni

- CJ nu se prea poate lăuda cu fondurile europene atrase până acum. Aţi identificat necesităţile pentru ciclul de finanţare 2014-2020?

- CJ Bihor are 12 proiecte în derulare, în mai multe domenii, dar probabil nu au fost destul de vizibile. Am fost şi eu surprinsă să văd că sunt atât de multe, dar sunt proiecte valoroase, investiţii în infrastructură, de mediu... Într-o lună vor fi lansate finanţările pe care CJ le poate accesa în următorul ciclu, iar la sfârşitul anului vom avea proiectele noi. Vom urmări investiţii în infrastructură, îmbunătăţirea serviciilor publice, parcuri industriale şi parcuri tehnologice, dezvoltarea turismului în Apuseni şi dezvoltarea destinaţiei Bihor ca destinaţie complexă.

- Are CJ vreo strategie pentru construirea de hale pentru depozitarea şi procesarea legumelor şi fructelor, astfel încât să stimuleze agricultura şi industria alimentară?

- Am demarat discuţii pentru sprijinirea unui cluster în domeniul agro-food şi vom avea un proiect în zona aceasta.

- Spre deosebire de alte consilii judeţene, care au firme de apă, stadioane şi alte investiţii, CJ Bihor trăieşte din taxe şi impozite. Aveţi vreo strategie pentru a "rentabiliza" Consiliul Judeţean?

- Este nevoie de o astfel de strategie, dar încă nu pot să vă spun din ce ar putea Consiliul Judeţean să facă bani. Cert este că trebuie găsită o soluţie, căci doar aşa vom putea rezolva şi problemele de cofinanţare în proiectele europene...

CINE ŞI CUM
Caracterizări în trei cuvinte

Cornel Popa, preşedintele CJ Bihor - om de omenie, foarte dedicat şi preocupat să-şi îndeplinească promisiunile

Alexandru Kiss, vicepreşedinte al CJ Bihor - politician experimentat, preocupat şi el să respecte promisiunile făcute electoratului dumnealui

Ionel Avrigeanu, vicepreşedinte al CJ Bihor - pare un om ferm şi eficient