Cum se poate ca un elev care obține calificativul maxim la proba orală de limba română a Bacalaureatului să ia doar 5 la cea scrisă?
Este una dintre întrebările la care directorii și profesorii bihoreni vor trebui să dea un răspuns, în perioada următoare, spune inspectorul școlar general Alin Ștefănuț, care a făcut o analiză a rezultatelor de la examenele naționale și a descoperit câteva situații aparte, precum cazurile unor elevi care au terminat liceul cu rezultate mai slabe decât l-au început.
Alte situații care vor fi discutate la Inspectoratul Școlar vizează școlile gimnaziale unde niciun elev n-a promovat Evaluarea națională, 15 la număr.
Elevi în regres
Într-o conferință de presă susținută vineri, Ștefănuț a prezentat patru așa-numite studii de caz, adică anomalii depistate în analiza rezultatelor de la Bacalaureat. Una este la Colegiul Tehnic Alexandru Roman din Aleșd, unde trei elevi dintr-o clasă teoretică cu specializarea filologie, așadar care au avut câte patru ore de limba română pe săptămână în programă, la care s-a mai adăugat una opțională, au rezultate bune la probele orale (calificative de experimentat sau avansat), dar note de 5 la proba scrisă.
„Am verificat și nivelul lor când au intrat la liceu. Unul dintre elevi a intrat la liceu cu media 5,22 și nota la limba română 5,64, iar la Bacalaureat, patru ani mai târziu, ia 5,30. În clasele teoretice pregătim elevi pentru învățământul superior. Cu astfel de note, cum?”, a declarat Ștefănuț, profesor de limba și literatura română.
„Durerea mea cea mare este că acești elevi au avut câte 4-5 ore de limba și literatura română pe săptămână. Cauza poate fi și dezinteresul elevului, nu vreau să generalizez că profesorul e slab, dar poate ar trebui să adaptăm metodele de predare”, a mai spus el.
În aceeași școală și tot la clasa de filologie, ultima medie de admitere în această vară, în clasa a IX-a, este 4,65.
Buni la școală, slabi la Bac
Situații similare au fost depistate de inspectorul școlar general și la Colegiul Național Samuil Vulcan Beiuș, în timp ce la Liceul nr. 1 Popești, numeroși elevi au luat la Bacalaureat, la istorie, note mici, între 3,75 și 4,85. Or, dacă acesta este nivelul lor, este clar că nu ar fi trebuit să promoveze clasa a XII-a. „Este clar că e o problemă cu disciplina istorie, trebuie văzut ce se întâmplă la orele de istorie în clasa de filologie”, a declarat inspectorul școlar general.
Un alt exemplu oferit este al Liceului Reformat Lorántffy Zsuzsanna din Oradea, unde din 24 de absolvenți de liceu, doar 8 au promovat Bacalaureatul. Totuși, 14 din cei 24 au luat note de trecere la limba română, semn că această disciplină nu mai este problematică pentru liceenii maghiari. „Începând din acest an școlar, au avut Bacalaureatul organizat după o programă diferită și un subiect diferit”, a explicat Ștefănuț.
„Ce performanță credeți că se poate face?”
În spatele rezultatelor slabe ale unor elevi la Bacalaureat stau adesea profesori și directori care, de teamă să nu rămână fără norme didactice, mențin artificial clasele teoretice, chiar dacă elevii lor nu sunt capabili de performanțele necesare.
„La Liceul Teoretic nr. 1 Bratca, anul trecut ultima medie de admitere a fost 2,70. În acest an școlar, am avut foarte multe presiuni din partea autorităților locale și a unității de învățământ, să le aprobăm două clase (n.r. de-a IX-a). Argumentul lor era numărul de absolvenți de clasa a VIII-a, suficient de mare pentru două clase. La nivelul Inspectoratului Școlar, am analizat și am refuzat. În momentul de față, ultima medie de admitere este 4,90”, a declarat Ștefănuț.
„Singurul argument pentru a doua clasă era cel cantitativ”, a mai spus inspectorul școlar, precizând că nu susține astfel de practici, care sunt în defavoarea elevilor. Cu note foarte mici, ei devin liceeni în clase teoretice, dar nu sunt dornici sau capabili să promoveze Bacalaureatul ori să meargă la facultate.
O situație similară este și la Colegiul Național Teodor Neș din Salonta, unde în clasa de mate-info s-a intrat cu media 2,40, în timp ce liceul tehnic din oraș a rămas cu locurile neocupate. „Ce performanță credeți că se poate face aici? (...) Gândiți-vă ce șanse are pe piața muncii un elev care termină filologie sau științe sociale cu 6, ce competențe are pentru a se integra pe piața muncii”, a spus șeful IȘJ Bihor.
„Va trebui făcută o analiză la nivelul unităților administrativ teritoriale și al unităților de învățământ, pentru că astfel de clase cu medii mici nu se justifică decât dacă punem altceva pe primul loc, și nu interesul superior al elevului”, a mai afirmat inspectorul general.
15 școli cu „reușită” 0 la Evaluarea națională
Alin Ștefănuț a depistat anomalii și printre rezultatele Evaluării naționale în Bihor. De pildă, județul nostru este pe locul 5 în țară la absenteismul de la examenul de la final de clasa a VIII-a. Cea mai mare parte a elevilor care nu dau Evaluarea națională se înscriu în clase profesionale, dar anual, circa 100 de elevi dispar din statistici, semn că, cel mai probabil, abandonează școala.
În același timp, sunt școli care au rezultate dezastruoase la Evaluarea națională: o zecime din școlile bihorene n-au niciun elev promovat!
Mai precis, din totalul de 147 de școli generale, 15 au rată de promovare zero la Evaluare. Printre acestea se numără școlile din Ineu, Chiribiș, Tășad, Tămașda, Talpoș, Ioaniș, Vășad, Drăgești.
Multe din aceste școli au primit bani suplimentari, prin Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS), astfel că profesorii au fost plătiți în plus ca să-i pregătească pe elevi. Totuși, au eșuat. „E adevărat că la nivelul unității de învățământ se face o pregătire suplimentară, dar se continuă acasă? E clar că acea pregătire nu este suficientă”, a spus inspectorul școlar Florin Negruțiu, coordonatorul PNRAS în Bihor, în aceeași conferință de presă.
Toate aceste probleme, atât de la Evaluarea națională, cât și de la Bacalaureat, vor trebui dezbătute începând din această toamnă, a mai spus șeful Inspectoratului Școlar. „Avem nevoie de o analiză realistă și pertinentă la nivelul comunităților locale, să vedem ce ne dorim de la elevii pe care îi avem în respectiva comunitate. Din punctul meu de vedere, numărul mare de clase cu profil teoretic nu se justifică”, a punctat Alin Ștefănuț.
Citește aici analiza făcută publică de Inspectoratul Școlar: