După cum se ştie, lacul Ochiul Mare, "casa" nufărului termal, a peştelui Roşioara lui Racoviţă şi a melcului termal, a secat, iar după o existenţă milenară, speciile endemice sunt în pericol de dispariţie pentru totdeauna. În acest context, ANRM, împreună cu specialiştii Facultăţii de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti şi cu cei ai Asociaţiei Hidrogeologilor din România, a început un studiu detaliat al capacităţii zăcământului. "Din 1985 nu s-a făcut o monitorizare a acestui zăcământ", a declarat, joi, Iancu Orăşeanu, membru al Asociaţiei Hidrogeologilor, în cadrul unei vizite făcute cu jurnaliştii orădeni în rezervaţie.
Potrivit şefului compartimentului ANRM Bihor, Radu Avram Miron, după o primă etapă de documentare, studiul, care va ţine doi ani, a intrat acum în cea de-a doua etapă, a montării unor senzori în toate forajele licenţiate de explorare-exploatare a apei geotermale. În total, vor fi 12 senzori în forajele din Oradea şi 13 în cele din Băile Felix şi 1 Mai. "Aceşti senzori ne vor da o informaţie foarte complexă asupra acestui sistem hidro-geotermal", a declarat Miron.
Fiecare senzor culege date, o dată pe oră, despre nivelul apei, temperatura şi conductivitatea electrică a apei, adică variaţa mineralizaţiei. Aceste date sunt descărcate apoi pe un laptop, iar la finalul studiului vor compune o imagine precisă a zăcământului de apă geotermală. "Senzorii ne arată nişte lucruri extraordinare. Au o precizie atât de mare, că simt foarte bine şi mareele terestre. De asemenea, vedem când intră alte foraje, de care noi nu ştim, şi aflăm că cineva perturbă acest zăcământ", a explicat Orăşeanu.
Hidrogeologul a precizat că senzorii au baterie cu autonomie de 10 ani, deci nu se pune problema să nu funcţioneze. Costul lor este pe măsură: între 700 şi 1.800 de euro, în funcţie de cât de sofisticaţi sunt. Bani pe care îi plătesc titularii licenţelor sondelor, adică cei care exploatează legal apa geotermală.
Specialiştii nu au cum să tragă nişte concluzii atât de devreme, precizând că au nevoie să culeagă date cel puţin şase luni, pentru a se putea pronunţa. Cert este că scopul lor este să identifice capacitatea zăcământului, dar şi motivele care au dus la secarea lacului Ochiul Mare, acum existent doar pentru că este alimentat artificial cu apă, printr-un furtun. Orăşeanu a ţinut să precizeze şi că problema lacului nu este atât de simplă precum ar putea părea pentru "nespecialişti". Inclusiv defrişările de păduri din Munţii Pădurea Craiului au puterea să influenţeze nivelul zăcământului de apă geotermală, căci lipsa pădurii, care are rolul să "stocheze" apă în pânza fretică şi să o elibereze treptat, înseamnă şi lipsa unui "rezervor" de apă pentru tot judeţul.
Cât despre identificarea forajelor ilegale, Miron a precizat că acest lucru intră în atribuţiile unei comisii formate la nivelul Prefecturii Bihor, din reprezentanţi ai mai multor instituţii, inclusiv Poliţia.
Totodată, Miron a spus că în prezent nu s-a implementat nicio măsură de restricţionare a consumului de apă geotermală în Băile Felix şi 1 Mai. Asta pentru că, a spus şeful ANRM Bihor, instituţia nu poate să-şi încalce contractele încheiate cu beneficiarii licenţelor de exploatare. ANRM a decis, însă, să nu mai acorde nicio nouă licenţă de explorare-exploatare în zonă.