Reales în urmă cu exact o lună de universitarii orădeni, Cornel Antal nu a fost confirmat ca rector de ministrul Educaţiei, Cornel Baba.

"Am venit cu un mărţişor, depinde cum îl veţi interpreta", a declarat Antal joi dimineaţă, într-o conferinţă de presă în care a prezentat ordinul de ministru ajuns la Universitatea din Oradea miercuri după-amiază.

Funeriu da, Baba nu

Ordinul invocă trei mari argumente: adeverinţa care atestă că Antal a exercitat funcţia de rector în mandatul 2004-2008 (în perioada 30.07.2007 - 30.03.2008) şi în mandatul 2008-2012 (începând cu data de 31.03.2008), prevederile Legii educaţiei care spun că durata unui mandat de rector e de 4 ani, că un mandat poate fi înnoit cel mult o dată şi că o persoană nu poate fi rector pentru mai mult de 8 ani, dar şi faptul că legea nu prevede noţiunea de mandat fracţionat, "prin urmare, nu se poate candida doar pentru o fracţiune de mandat".

Ministrul Cătălin Baba susţine că mandatul de 8 luni al rectorului Antal e considerat unul întreg, fiind raportat la mandatul Senatului, nu la persoana Cornel Antal. "Domnul ministru argumentează că acel mandat de 8 luni e echivalent cu unul de 4 ani. Opt luni egal 48 de luni. În baza acestei egalităţi, eu sunt la al treilea mandat", a declarat Antal ironic.

Cornel Antal a ţinut să precizeze, din nou, că înainte de a candida, a consultat "foarte mulţi jurişti şi magistraţi din Oradea, Cluj, Bucureşti". "În decembrie, am fost personal la domnul ministru Funeriu (ministrul de atunci al Educaţiei - n.r.) şi l-am întrebat dacă pot candida. Textual, mi-a spus că pot. Nu mi-a dat, însă, în scris acest lucru", a povestit Antal. Între timp, însă, Funeriu a fost demis de la şefia Ministerului Educaţiei şi înlocuit de Cătălin Baba.

Legat de faptul că ministrul Baba invocă inexistenţa unui mandat fracţionat, Antal a spus că are nişte semne de întrebare. "Săptămâna trecută, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi, domnul Astărăstoaie, a fost confirmat pe un mandat de 3 ani, nu de 4, pentru că dânsul împlineşte vârsta de pensionare peste trei ani. Acesta nu e un mandat complet", a spus Antal.

Argumente năucitoare

Un alt argument invocat în ordinul ministrului Baba face referire la modul de desfăşurare a alegerilor, lansând acuze grave, dar fără explicaţii sau argumente. Într-un limbaj "de lemn", întortocheat, ordinul sugerează că alegerile ar fi fost măsluite: "Procesul-verbal privind confirmarea, la nivelului universităţii, a rezultatului alegerii rectorului Universităţii din Oradea, care conţine omisiuni şi inadvertenţe, fiind omise referirile la numărul buletinelor de vot tipărite şi distribuite secţiilor de votare, fiind menţionate imprecis elemente precum numărul de voturi valabil exprimate, numărul electorilor prezenţi la urne, numărul voturilor neîntrebuinţate şi anulate, numărul voturilor nule şi numărul voturilor albe, verificarea acestora demonstrând erori în consemnarea rezultatului votării, ceea ce constituie indicii ale unei posibile fraude, cu atât mai mult cu cât aspectele menţionate în amintitul proces verbal diferă de datele transmise Direcţiei Generale Învăţământ Superior prin adresa Universităţii din Oradea".

"Din acest paragraf, n-am înţeles absolut nimic şi nu ştiu efectiv ce să explic", a spus Antal, lăsându-l pe preşedintele Biroului Electoral Universitar, Aurel Căuş, să ofere precizări.

"Acuze fără temei"

Căuş a spus că suspiciunea de fraudă şi argumentele invocate sunt neîntemeiate, prezentând jurnaliştilor atât procesul-verbal al rezultatului alegerilor - trimis şi Ministerului -, cât şi adresa specifică remisă aceluiaşi minister. "În ceea ce priveşte numărul de buletine de vot tipărite, ele într-adevăr nu au fost nicăieri menţionate clar. Dar ele nu au nicio valoare, pentru că nu sunt securizate. Devin securizate în momentul când pe ele s-a aplicat ştampila Biroului Electoral, acelea erau singurele buletine care puteau fi validate. Această ştampilă s-a aplicat în dimineaţa alegerilor, iar evidenţa acestor buletine securizate se regăseşte", a precizat Căuş.

Vizavi de restul capetelor de acuzare, în opinia preşedintelui BEU nu există loc de suspiciuni. Conform actelor trimise ministerului, numărul de voturi exprimate, numărul electorilor prezenţi la urne, al voturilor neîntrebuinţate şi anulate, respectiv al voturilor nule şi albe au fost exact menţionate, în ambele hârtii. "Toate datele sunt clare şi nu există nicio diferenţă", a declarat Căuş. Acesta a mai spus şi că Ministerul n-a cerut nicio lămurire privind aceste suspiciuni, dar şi că acuzele lovesc în toţi cei 70 de universitari care au lucrat în ziua alegerilor, fără să fie remuneraţi.

Senat, caut rector!

În final, Cornel Antal a precizat că mandatul său expiră pe 31 martie, astfel că până atunci, conform legii şi Cartei Universitare, Senatul Universităţii trebuie să propună ministrului Educaţiei un ordonator de credite. "Ordonatorul va fi un fel de rector interimar", a declarat Antal. Apoi, acelaşi Senat va trebui să stabilească un calendar al alegerilor şi să organizeze noi alegeri universitare.

Întrebat de jurnalişti dacă se consideră nedreptăţit ori dacă va contesta ordinul de ministru, Antal s-a ferit să facă declaraţii. "Nu iau decizii de moment", a spus Antal.

Cât despre suspiciunile de fraudă pe care conducerea Universităţii şi Biroul Electoral le consideră total neîntemeiate, Antal a spus că singura lor consecinţă e "o palmă grea dată Universităţii" şi că trebuie neapărat lămurite. "Vom transmite explicaţii şi dovezi şi vom solicita să ni se spună de unde vine bănuiala", a declarat rectorul.

La întrebarea unui jurnalist, Aurel Căuş a precizat că nu se pune problema ca Gheorghe Ionescu, contra-candidatul lui Antal, să fie numit câştigător al alegerilor. "În cazul invalidării rectorului, se reia procesul de alegeri", a spus Căuş.

Pe 8 februarie, Cornel Antal a câştigat categoric cursa pentru funcţia de rector, în detrimentul liderului sindical Gheorghe Ionescu. Antal a obţinut 620 din cele 826 de voturi valid exprimate, iar la finele alegerilor inclusiv Ionescu susţinea că nu are nicio suspiciune privind transparenţa şi corectitudinea procesului de alegeri.

Fiindcă acumulase deja 4 ani şi 7 luni în funcţia de rector, iar Legea Educaţiei interzice un mandat mai lung de 8 ani, Antal a candidat pentru un mandat mai scurt, de 3 ani şi 4 luni. El a profitat de faptul că legea nu reglementează mandatul provizoriu. Lucru care, până la urmă, i-a fost împotrivă...