După ce Curtea de Apel București a anulat, la solicitarea premierului Nicolae Ciucă, sesizările de plagiat depuse împotriva acestuia, stârnind numeroase critici, problema rămâne pe tapet. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu (foto), a anunțat, marți, că Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), o instituție din subordinea Ministerului care se ocupă de înregistrarea sesizărilor de plagiat depuse de cetățeni, a atacat controversata hotărâre judecătorească.
Cîmpeanu a făcut acest anunț într-o conferință de presă susținută la Primăria Oradea, prilej cu care reporterul BIHOREANULUI l-a întrebat cum se simte într-un guvern condus de un posibil plagiator, dar și ce face, concret, pentru a combate impostura academică. Deși a folosit multe cuvinte, ministrul n-a lămurit toate aspectele...
Cu premierul la judecată
„Mă simt ca o persoană care își dorește ca adevărul să iasă la iveală”, a declarat Cîmpeanu, la întrebarea BIHOREANULUI privind plagiatul premierului, dezvăluit de jurnalista Emilia Șercan. „Ministerul Educației, prin UEFISCDI, a făcut deja recurs la o primă decizie a instanței. Există interesul, prin această susținere în recurs, ca lucrurile să fie clarificate la Înalta Curte. Indiferent care va fi decizia, indiferent despre cine este vorba, oricine a greșit din această perspectivă a plagiatului, trebuie să plătească”, a declarat oficialul.
Procesul cu pricina a fost deschis de Nicolae Ciucă la Curtea de Apel București, împotriva Ministerului Educației și a UEFISCDI. După cum a dezvăluit G4media.ro, judecătorul Marius Iosif, care în trecut a ocupat diferite funcții cu susținerea PNL, a admis solicitarea premierului, ca după doar câteva zile să își ceară pensionarea din magistratură.
Pe site-ul Curții de Apel București apare, într-adevăr, mențiunea că recursul depus de UEFISCDI a fost înregistrat pe 22 iulie. Așadar, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să analizeze dacă sesizările privind plagiatul premierului trebuie sau nu verificate.
Responsabilizarea universităților
BIHOREANUL i-a solicitat ministrului să lămurească și cum anume va combate impostura prin proiectul Legii Învățământului Superior, recent supus dezbaterii publice, ținând cont că propunerea legislativă are prevederi controversate, precum posibilitatea unui doctor de a renunța la acest titlu ori o prescripție de 3 ani pentru răspunderea privind plagiatul. Cu foarte multe cuvinte și evitând să se refere concret la cele două exemple, Cîmpeanu a spus că plagiatul va fi combătut prin responsabilizarea universităților.
Potrivit oficialului, în loc ca un titlu de doctor să fie atribuit de CNATDCU (un for consultativ al ministrului Educației, care teoretic verifică lucrările de doctorat înainte de a propune eliberarea titlului și, totodată, trebuie să răspundă sesizărilor privind plagiatul), universitățile vor elibera aceste titluri. Deciziile lor vor putea fi contestate apoi la Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU), pe care Cîmpeanu o vrea ca o „instanță supremă de apel la nivel academic”.
„Când comisiile de etică (n.r. din universități) nu iau decizia corectă, în opinia unora sau altora, avem această instanță supremă puternic profesionalizată, care să nu mai fie responsabilă și de atribuirea titlurilor de doctor. Să știți că într-o ședință de o oră a CNATDCU se atribuie între 200 și 300 de titluri, și fiecare teză are sute de pagini. Este un proces pur formal. Să lăsăm analiza la nivelul universității, asumarea răspunderii integral la nivelul universităților și nicio universitate nu va mai putea să dea vina pe alte instituții care au validat eventualele erori”, a declarat Cîmpeanu, precizând și că, din 1989 încoace, CNATCU a eliberat 84.000 de titluri de doctor și n-a depistat niciun plagiat „ex ante”, ci doar în urma unor sesizări.
În prezent, procedura prevede că universitatea are rol doar în organizarea studiilor doctorale și în susținerea publică a tezei, în timp ce verificarea ei se face în comisii de specialitate ale CNATDCU, care apoi propun eliberarea titlului în consiliul general al forului, iar în baza acestei decizii se emite un ordin al ministrului educației cu titlul propriu-zis.
Ministrul Sorin Cîmpeanu și doi secretari de stat din Ministerul Educației, ascultând întrebările BIHOREANULUI despre problema imposturii academice
Plagiatul, doar o abatere?
Când BIHOREANUL i-a reamintit că întrebarea făcea referire și la alte controverse, precum renunțarea voluntară la titlul de doctor, care pare o măsură gândită exclusiv în favoarea plagiatorilor, ministrul a spus că acest aspect „este de discutat”.
„Tocmai ce am avut o decizie a instanței supreme care a obligat Ministerul Educației să pună în aplicare renunțarea la titlul de doctor. Este de altfel o practică nu numai în România, cred că este o țară europeană al cărei premier tocmai ce a decis să renunțe la titlul de doctor, după care i s-a oferit și varianta refacerii tezei de doctor”, a spus oficialul, fără a mai da alte detalii.
Cât despre răspunderea plagiatorilor, ministrul a precizat, vag, că legea educației trebuie „să abordeze abaterile disciplinare, care trebuie să fie sancționate disciplinar”. Așadar, fără a spune concret asta, a sugerat că este firesc să existe un termen de prescripție.
„Plagiatul poate să fie abatere disciplinară sau poate să fie infracțiune. La nivelul legii educației suntem obligați să abordăm abaterile disciplinare, care trebuie să fie sancționate disciplinar. Dacă se dorește ca abaterea să se transforme în infracțiune, ea cu siguranță va face obiectul altor legi și altor instituții”, a spus Cîmpeanu.
Ministrul a ținut un scurt discurs în favoarea desființării CNATDCU, precizând că el însuși a ocupat, în trecut, funcția de secretar general al forului. Totuși, Cîmpeanu consideră că această comisie, înființată în anul 1950 (până atunci apanajul atribuirii titlurilor de doctori fiind tot la universități), trebuie să își încheie existența, tocmai pentru că de-a lungul anilor „a validat formal” titluri de doctori.
„Niște sincope”
BIHOREANUL l-a întrebat pe ministrul Educației și de ce face non-combat în procesul de plagiat al senatorului PSD Florian Bodog de la Curtea de Apel Oradea, unde Ministerul a ignorat mai multe solicitări ale judecătorilor și n-a trimis documente cerute, ceea ce a determinat inclusiv amendarea „conducătorului autorității”, adică a lui Cîmpeanu însuși.
„Ministerul Educației a transmis toate înscrisurile necesare, a îndeplinit toți pașii procedurali, au fost unele sincope care într-adevăr au fost sancționate și pe bună dreptate. Dar în momentul de față, Ministerul Educației a întreprins toate demersurile, recunoscând această întârziere sancționată de instanță”, a declarat Cîmpeanu. El nu a mai precizat, însă, despre ce „sincope” a fost vorba.