Orădenii care şi-au făcut depozite de apă plată ori carbogazoasă din comerţ, în ideea că fiind sigilată e mai sigură şi sănătoasă decât cea de la robinet, au aruncat banii pe fereastră.

"Sfatul meu pentru consumatorii racordaţi la reţea este să bea apă de la robinet. Spre deosebire de orice apă din comerţ, aceasta a fost tratată cu clor şi nu conţine niciun fel de bacterii sau viruşi", spune directorul Companiei de Apă Oradea, Ovidiu Gavra. În plus, CAO a luat toate măsurile necesare pentru a-şi proteja consumatorii şi angajaţii pe timpul pandemiei...

Apă "vie"!

Încercaţi apa de la robinet, este mai ieftină şi mai sigură pentru consum decât orice apă din comerţ! Având în vedere epidemia de coronavirus, Compania de Apă Oradea dezinfectează cu clor toată apa pompată în reţea. "Clorinăm inclusiv apa de izvor, captată de la Finiş - Feredeu, cu care alimentăm consumatorii din Beiuş", spune directorul CAO, Ovidiu Gavra (foto).

Pentru o cât mai bună dezinfecţie, de peste o lună CAO a crescut concentraţia de clor din apă de la 0,5 la 0,7 miligrame pe litru. Cantitatea este sub limita maximă admisă internaţional, de 1,2 mg/l, şi nu influenţează gustul sau mirosul apei.

"Folosim clor gazos, care se dispersează. Ţinta noastră este ca la capăt de reţea, în zonele Giriş, Drăgeşti, Ineu de Criş sau Paleu, concentraţia să fie de 0,2 miligrame pe litru, pentru a garanta o calitate superioară a apei", spune inginerul şef Cristian Popa.

În plus, spre deosebire de perioada anterioară pandemiei, când apa era verificată de două sau trei ori pe zi, în prezent se iau probe tot la patru ore.

De altfel, în ciuda închiderii staţiunilor turistice Băile Felix şi Băile 1 Mai, doi dintre cei mai mari clienţi ai CAO, producţia celor cinci uzine de apă din Oradea nu a scăzut deloc. Ba dimpotrivă.

După declanşarea stării de urgenţă, consumul mediu pe 24 de ore a crescut cu circa 1.700 metri cubi, la 43.000 mc/zi. "Oamenii sunt închişi în case, spală, gătesc, fac curăţenie şi, normal, consumul de apă creşte", spune Popa.

Canalizare pentru fiecare

CAO înregistrează creşteri nu doar la consumul de apă potabilă, ci şi la numărul de consumatori orădeni racordaţi la reţeaua de canalizare.

După ce în 2017 Consiliul Local a hotărât să supraimpoziteze cu 50% proprietarii celor circa 2.000 de locuinţe neracordate la reţeaua de canalizare, în condiţiile în care municipalitatea a investit milioane de euro ca să extindă serviciul în tot oraşul, în prezent numărul acestora este în creștere.

În ultimii trei ani, ponderea consumatorilor de apă care s-au racordat şi la reţeaua de canalizare a oraşului a crescut constant.

"Acest indicator a crescut în Oradea de la 82,5% în 2016 la 92,3% în 2019. Trendul este crescător şi în primul trimestru al anului, astfel că la 31 martie avem un procentaj de 93,1%", spune directorul comercial al CAO, Ovidiu Mureşan (foto).

Conducerea CAO îşi doreşte creşterea gradului de racordare la canalizare, de altfel indicator elementar al gradului de civilizaţie al unei comunităţi, în toate comunele în care furnizează apă. "Exemplul de bună practică din Oradea îl dorim extins în tot mediul rural din aria de operare", spune Mureşan.

Combinezoane, mănuşi, viziere... 

Neracordarea la canalizare nu doar că încalcă mai multe directive europene privind epurarea apelor uzate, ci ridică şi probleme practice, cum ar fi golirea foselor septice.

Având în vedere epidemia de coronavirus, conducerea CAO a fost nevoită să sporească măsurile de protecţie a angajaţilor.

"Cercetătorii olandezi susţin că virusul poate rămâne activ în apa menajeră uzată până la 5 zile. Cum nimeni nu a ştiut să ne spună cât timp rezistă în dejecţii, le-am cumpărat operatorilor hidro combinezoane, mănuşi, viziere, măşti şi dezinfectanţi, tot ce le trebuie", spune inginerul şef Cristian Popa (foto).

Măsurile sunt cu atât mai necesare cu cât angajaţii societăţii au fost solicitaţi să golească fose septice inclusiv de la imobile în care autorităţile au carantinat persoane venite din străinătate, care ar putea fi infectate cu COVID-19.

"Am vidanjat şi acolo. Cineva trebuia s-o facă. La faţa locului jandarmii au băgat oamenii în camere, ca să nu aibă contact cu operatorul. Angajatul a îmbrăcat costumul de protecţie, a lucrat, s-a dezinfectat, a dezbrăcat combinezonul şi l-a pus într-un sac menajer pe care l-a închis, s-a dezinfectat din nou şi abia apoi a urcat în maşină", explică Popa.

Practic, la fiecare operaţiune, un operator foloseşte două costume, unul în teren, iar al doilea la golirea maşinii de vidanjat în staţia de epurare. Echipamentele folosite, închise în saci din plastic, sunt predate la final unei firme care le incinerează.

Nu mai înfundaţi canalizarea!

Angajaţii CAO sunt obligaţi să îmbrace costume de protecţie şi când lucrează la bazinele şi utilajele din staţia de epurare, şi când intervin la desfundarea reţelei de canalizare ori la reparaţii în cele 120 staţii de repompare a apelor uzate.

Cetăţenii aruncă în vasele de WC toate prostiile posibile, aşa că vidanjorii sunt solicitaţi aproape zilnic. "Unii orădeni şi-au făcut un obicei să arunce în toaletă şerveţele umede, scutece, tampoane, beţişoare de urechi. Acestea se adună şi înfundă instalaţiile", spune inginerul Robert Judea (foto).

Din cauza stării de urgenţă, oamenii petrec mai mult timp în case, astfel că numărul incidentelor de acest fel este în uşoară creştere. "Mai nou, găsim tocătoarele pompelor din staţiile de repompare blocate inclusiv cu măşti chirurgicale sau mănuşi de unică folosinţă", zice Judea.

Cum intervenţiile pentru deblocarea instalaţiilor presupun cheltuieli cu deplasarea, personalul, echipamentele de protecţie şi altele, paguba o suportă în final tot clienţii, prin tarifele plătite.

Dacă n-ar fi fost costurile suplimentare, aceşti bani puteau fi folosiţi pentru investiţii, reparaţii ori modernizări. Aşa, însă, se duc pe apa Sâmbetei, doar pentru că unii refuză să înţeleagă că toaleta nu este coş de gunoi...


ÎN RĂZBOI CU COVID
Măsuri speciale

Pentru a evita infectarea angajaţilor cu COVID-19, cu riscul ca în cazul unor îmbolnăviri în masă alimentarea cu apă a municipiului să fie pusă în pericol, conducerea CAO a adoptat un plan de măsuri organizatorice preventive.

Astfel, conducerea societăţii a trimis în concediu de odihnă o treime din personal, pentru a putea asigura la nevoie o rezervă de cadre, a digitalizat toate operaţiunile care pot fi făcute pe calculator, limitând numărul hârtiilor puse în circulaţie, şi a introdus măsuri de distanţare socială, pentru a evita propagarea coronavirusului.

"Am decis să evităm şedinţele faţă în faţă. Instruirile se fac în aer liber, păstrând distanţa socială, iar majoritatea documentelor circulă în regim electronic", spune inginerul Cristian Popa.

În plus, CAO a pregătit un lot de salariaţi care să poată intra oricând în serviciu pentru două săptămâni în uzinele de apă, după modelul aplicat şi la Termoficare Oradea.

(advertorial)