Se întâmplă la fel, la fiecare început de an. Iar motivul e simplu: momentul înnoirii documentelor - avize, autorizaţii, permise - este cel mai bun pentru jecmănit clienţii...

Cam asta e optica Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi, cel puţin în relaţie cu pescarii care, pentru a practica legal această activitate, au nevoie de permise oficiale. Pentru a-şi conserva cât mai bine numărul de membri, din ale căror cotizaţii prosperă, AJVPS dezinformează publicul, lăsând să se înţeleagă că numai cotizanţii asociaţiei au drept de a pescui. Până să se convingă că nu e aşa, cei care şi-au luat exact aceleaşi permise prin alte asociaţii se trezesc nu doar apostrofaţi că nu au "acte valabile", ci sunt şi alungaţi abuziv de pe malurile apelor.

Marş acasă!

Au păţit-o, lunea trecută, câţiva pescari care îşi lansaseră undiţele pe Crişul Repede, în aval de Oradea, chit că se aflau în perfectă legalitate. Oamenii aveau plătite taxele pentru permisele ANPA (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură), pe care le obţinuseră prin Asociaţia de Pescuit Sportiv Aqua Crisius, şi deţineau şi avizul de a pescui pe respectivul tronson de Criş, arie protejată aflată în custodia aceleiaşi asociaţii.

Cu toate acestea, s-au trezit abordaţi de o echipă de reprezentanţi ai AJVPS Bihor, însoţită de un echipaj al Poliţiei, şi acuzaţi că folosesc "permise care nu sunt valabile", fiindcă nu sunt emise de AJVPS Bihor. Li s-a spus că singura posibilitate de a pescui pe Crişul Repede este aceea de a procura permisul ANPA prin asociaţia lor, fapt condiţionat însă de plata cotizaţiei anuale la AJVPS Bihor. Sancţiunea? Una bizară: să plece acasă! Nu tu amendă, nu tu proces verbal, nimic. Dar, cum tărăşenia se derula în prezenţa poliţiştilor, "contravenienţii" s-au conformat...

Din drept, obligaţie

Nemulţumiţi că au plătit permisul de pescuit şi totuşi erau consideraţi în neregulă, pescarii s-au îndreptat, nervoşi, spre APS Aqua Crisius, înţelegând abia aici că fuseseră victimele unui abuz, deoarece nimeni nu avea dreptul să îi alunge de pe Criş. "E poveste veche. Cei de la AJVPS fac asta la fiecare început de an. Îi sperie pe oameni că nu pot pescui decât cu permise eliberate prin ei şi, mai mult, le condiţionează eliberarea acestora de plata cotizaţiei la asociaţia lor. Doar atât îi interesează, strângerea cotizaţiilor, nimic altceva!", acuză preşedintele Aqua Crisius, Mihai Togor.

De ce este un abuz a pretinde că doar permisele eliberate de AJVPS sunt valabile? Simplu: pentru că permisele ANPA sunt unice, indiferent cine mijloceşte accesul la ele. Permisele pentru pescuit recreativ/sportiv pot fi emise fie direct de agenţia statului, prin inspectorii piscicoli de pe lângă direcţiile agricole, fie de asociaţiile cărora ANPA le-a dat acest drept, în Bihor fiind două: AJVPS şi Aqua Crisius. Un pescar poate solicita permisul direct de la ANPA, contra unei taxe anuale de 30 lei, parcurgând o anumită birocraţie şi umblând singur după el, sau prin asociaţiile de pescari, care se ocupă de formalităţi, dar obişnuiesc să îi şi facă membri pe solicitanţi, percepându-le şi cotizaţie anuală: 25 lei în cazul Aqua Crisius, 40 lei la AJVPS.

Care e diferenţa? Dincolo de cuantumul diferit al cotizaţiei, în vreme ce AJVPS condiţionează eliberarea permisului de plata taxei de membru, Aqua Crisius susţine că nu face acest lucru, îndrumându-i pe cei care nu vor să se înscrie în asociaţie direct către ANPA. Mai mult, Aqua Crisius a decis să transforme cotizaţia într-o sumă minimă, astfel că începând din 13 ianuarie a.c. ea va fi redusă la 10 lei, tocmai pentru a arăta că scopul asociaţiei nu e funcţionarea pe seama banilor ceruţi de la membri, ci realizarea unor proiecte serioase prin atragerea de finanţări externe.

Război pe bani

Hărţuirea la care sunt supuşi pescarii are la origine un conflict mai vechi al celor două asociaţii, întreţinut de nemulţumirea "arhaicei" AJVPS că a pierdut tot mai mult din monopolul moştenit din vremea comunismului, deşi nu e o autoritate publică, cum ar putea crede unii, ci doar o simplă organizaţie nonguvernamentală ca oricare alta. În 2011, când Ministerul Mediului a organizat o sesiune de atribuire a fondurilor cinegetice şi piscicole, AJVPS Bihor a pierdut multe dintre ele în favoarea diverselor asociaţii "private" apărute în ultimii ani.

Aşa şi cu cele două cursuri mari de apă ce traversează Bihorul: Crişul Repede şi Crişul Negru. Administrator al celor două zone de pescuit a devenit, la "licitaţie", AJVPS, apoi în urma contestării titularul a fost declarat Aqua Crisius (având, la punctaj egal, avantajul că deţinea custodia ariilor protejate de pe cele două râuri) pentru ca la finele lui 2013, instanţa să dea din nou câştig de cauză AJVPS-ului.

De notat, însă, că cine gestionează cele două fonduri nu contează aproape deloc din perspectiva celor care vor să pescuiască. Asta fiindcă ambele asociaţii s-au angajat, în ofertele proprii, să aplice tarife de acces zero pentru pescari în cele două zone. Altfel spus, cei care doresc să pescuiască pe Crişuri nu au de plătit vreo taxă suplimentară, ci doar pe cea datorată statului pentru permisul ANPA. De aceea a devenit o miză atât de importantă oportunitatea de a-i "agăţa" pe pescarii bihoreni ca membri de asociaţie...

Din acest punct de vedere, potrivit lui Togor, AJVPS a mai făcut o şmecherie, introducând o clauză abuzivă în regulamentul de pescuit pe care trebuia să îl elaboreze. Dacă legea îi cerea doar să elaboreze un set standard de reguli de protecţie a resursei piscicole, asociaţia a inclus în acesta şi o prevedere excesivă, conform căreia doar membrii AJVPS ar avea dreptul la permis. "Aşa le şi zic pescarilor care n-au permise date de ei: că încalcă regulamentul lor. Păi ce, un regulament intern bate o lege?", acuză preşedintele Aqua Crisius.

Au venit cu tancurile...

Atacaţi la imagine şi orgoliu, concurenţii AJVPS-ului ameninţă cu represalii. Mai exact să conteste în instanţă, din nou, statutul de administrator al celor două zone de pescuit obţinut de AJVPS, din motive de mediu, căci gestionarul fondului de pescuit trebuie să aibă autorizaţie de mediu, iar AJVPS, cel puţin deocamdată, nici nu o are şi nici nu o poate primi fără avizul custodelui ariei protejate. Adică, în cazul celor două râuri, al... Aqua Crisius!

Reprezentanţii Aqua Crisius sunt supăraţi că ei, care se zbat să obţină finanţări pentru proiecte pe termen lung, adaptate realităţilor, primesc reproşuri de la nişte "paraziţi" obişnuiţi să funcţioneze doar din cotizaţii. "AJVPS e un ONG ca şi noi, diferenţa este că în 7 ani noi am iniţiat şi dus la bun sfârşit o grămadă de proiecte, în timp ce ei nici măcar un regulament de pescuit ca lumea n-au reuşit să-şi facă, ca să nu mai vorbim de felul în care dau socoteală membrilor. În vreme ce ei doar încasează cotizaţii, noi tocmai cu asta ne ocupăm, cu protejarea resurselor acvatice vii şi a biodiversităţii, fiind custozii acestor arii, cu responsabilităţi clare asumate faţă de autorităţile statului", spune Mihai Togor.

În consecinţă, preşedintele Aqua Crisius e decis să dea o lecţie. "Nu poţi obliga pe cineva să îţi dea bani, în baza unui regulament ilegal, netransparent, iar tu să nu laşi nimic în urma ta, ani şi ani la rândul. Acum trăim alte vremuri! AJVPS-ul e o entitate adusă cu tancurile sovietice şi, deci, trebuie să dispară. Sau să se reformeze". Desigur, mai există şi o a treia variantă: să se încăpăţâneze. Ceea ce chiar e de aşteptat să se şi întâmple...


VÂNĂTORI DE COTIZAŢII
"Eu de unde să am bani?"

Acuzată că foloseşte dezinformarea pentru a-şi rotunji numărul de cotizanţi şi, implicit, fondurile, AJVPS Bihor recunoaşte oarecum, doar că are propriile "justificări". Interpelat de BIHOREANUL, directorul asociaţiei, Sorin Bronţ, a negat iniţial că pescarii posesori de permise eliberate prin alte asociaţii ar fi goniţi de pe apele administrate de AJVPS: "Permisul e valabil, poate fi eliberat de oricine, îl recunoaştem, deocamdată nu restricţionăm accesul nimănui".

Pe de altă parte, însă, şeful AJVPS Bihor a admis că se foloseşte de propriul regulament în relaţie cu pescarii. "Ei trebuie să respecte, pe lângă legile şi ordinele în vigoare, şi statutul asociaţiei. Iar conform statutului, practicarea activităţii se face de către membrii asociaţiei", e interpretarea lui Bronţ, care explică şi de ce este nevoie de o asemenea constrângere: "Nu putem face pază, control, populări dacă nu avem bani. Suntem o asociaţie, iar bani nu primim de nicăieri, singura sursă în cazul nostru sunt cotizaţiile. Statul nu face nimic, ANPA are un singur inspector pe judeţ, care nu are nimic, nici maşină, nici benzină, ci tot la mine vine să îl ajut în acţiunile de control. Iar eu de unde să am bani?", spune Bronţ, care se declară convins că şi pescarii preferă să plătească taxe de membru, beneficiind indirect de serviciile asociaţiei, cum ar fi acţiunile anti-braconaj.

Cât despre regulamentul excesiv, cu reguli aplicabile celor din afara asociaţiei, directorul AJVPS Bihor o taie scurt: "Regulamentul a fost apropbat de ANPA. Nu e vina mea că l-au aprobat, nu? Oricum situaţia se va lămuri în curând, căci probabil vom pune tarife de acces". Cum e posibil aşa ceva, din moment ce asociaţia s-a angajat faţă de ANPA la tarife zero? "Legea nu spune că tarifele nu se pot modifica", a încheiat Bronţ, fără a mai da alte detalii.