"Primii 18 ani din viaţă mi i-am petrecut crezând că nu voi ieşi niciodată din ţară", spune Ioana Oltean. Destinul a fost însă generos cu ea, pentru că orădeanca a obţinut două burse de cercetare în Marea Britanie, iar apoi a ajuns chiar să le predea englezilor arheologie romană şi arheologie aeriană, în care s-a specializat la Universitatea din Exeter.

Datorită performanţelor la care a ajuns, Ioana a fost căutată chiar de o echipă a BBC care realiza un documentar despre Imperiul Roman şi, cu îndrumarea ei, a reuşit să descopere un nou castru la Sarmizegetusa Regia.

Fascinată de trecut

Ioana Oltean a terminat Liceul Pedagogic din Oradea, dar n-a rămas prea mult învăţătoare. După doi ani a intrat la Facultatea de Istorie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. "Tot timpul am fost pasionată să aflu mai multe despre viaţa oamenilor din trecut. Interesul pentru arheologie mi s-a trezit după o vizită la Herculaneum, în Italia, unde există un sit celebru îngropat în secolul I după o erupţie a Vezuviului", povesteşte ea.

Masteratul l-a făcut tot la Cluj, în Arheologie şi Civilizaţie Clasică. Apoi, în 2000, a avut şansa de a-şi face doctoratul la Universitatea din Glasgow, care oferea 100 de burse la împlinirea a 450 de ani de existenţă. "Ştiam că voi putea face o cercetare aşa cum trebuie, cu metodologii moderne", spune Ioana, care a beneficiat atunci de 22.500 lire sterline pentru trei ani de doctorat. Tema pe care a ales-o a fost, însă, cât se poate de românească: impactul cuceririi romane în Dacia Centrală, adică în Ţara Haţegului de azi.

Cercetare din avion

Una dintre metodele folosite de orădeancă în cercetările sale a fost arheologia aeriană. "Făceam zboruri de recunoaştere aeriană şi fotografiam de la înălţime diverse situri. Mă uit foarte mult la culturile de cereale, căci ele ne arată ce există dedesubt. Dacă unele plante au mai puţină umiditate, aceasta se întâmplă din cauză că sub pământ există ziduri îngropate", povesteşte arheologul.

Imaginile astfel obţinute sunt prelucrate cu diferite filtre şi completate cu alte informaţii existente despre acele zone. După trei ani de muncă, Ioana şi-a publicat concluziile în volumul "Dacia: Landscape, Colonization, Romanisation" (Dacia - peisaj, colonizare, romanizare). "Dacii au supravieţuit foarte bine în perioada romană şi au participat activ la economia provinciei. Şi-au păstrat tradiţiile, iar asta se vede în felul în care erau ridicate aşezările, în tradiţiile de înmormântare şi de gospodărire", explică orădeanca.

Cuplu de cercetători

După doctorat, în 2004, Ioana a reuşit să obţină un nou sprijin britanic, pentru un proiect post-doctoral care a durat alţi trei ani şi studia impactul Imperiului Roman în Dobrogea. Nici finanţarea, 100.000 de lire sterline de la Academia Britanică, n-a fost de colo. "Eram, practic, cercetător plătit al Universităţii din Glasgow, dar mi se dădea şansa să şi predau puţin", spune Ioana.

Ca urmare, în 2007 s-a prezentat la concursul pentru un post de conferenţiar al Universităţii din Exeter, din sud-vestul Angliei, pe care l-a şi câştigat, astfel că de atunci predă arheologie aeriană şi arheologie romană. Jobul îi dă ocazia să se întoarcă şi pe şantiere. Spre exemplu, conduce o şcoală de vară pentru studenţi şi face săpături într-un sit roman din Marea Britanie descoperit cu detectoare de metale.

Deşi continuă să cerceteze şi situri din România, viaţa Ioanei s-a mutat cu totul în Anglia, unde locuieşte alături de un clujean cu care s-a căsătorit încă din studenţie şi care este, la rându-i, cercetător la Universitatea din Bristol, în domeniul medical.

Specialist pentru BBC

În 2011, când pregătea un documentar despre Imperiul pierdut al Romei, o echipă a televiziunii publice britanice, BBC, condusă de prezentatorul Dan Snow şi de arheologul Sarah Parcak, i-au cerut Ioanei ajutorul, ca specialistă în arheologie aeriană.

"Nu i-am încurajat să studieze zona Sarmizegetusei Regia, căci ştiam că este foarte împădurită, dar ei au insistat. Aşadar le-am sugerat singura tehnologie care-i putea ajuta. Este vorba despre sistemul LIDAR (Light Detection and Ranging), care se bazează pe raze laser ce pot măsura foarte clar distanţele dintre avion şi până la sol, iar astfel se văd diferenţele de nivel şi, ca atare, locurile în care există situri. Pe baza datelor culese se poate reproduce un model virtual tridimensional al terenului studiat", explică Ioana.

Concluziile la care au ajuns britanicii? Faptul că Sarmizegetusa Regia este mai întinsă decât se credea până acum. "Au descoperit o fortificaţie circulară despre care au dedus că este un nou castru roman. Lucrurile trebuie, însă, cercetate şi la sol, prin săpături", spune Ioana, precaută. Ea ştie că, în arheologie, nu poţi da verdicte dacă n-ai săpat destul...