România rămâne fără comandant al Armatei după ce Curtea de Apel Bucureşti a decis, joi, suspendarea decretelui emis, în luna decembrie a anului trecut, de preşedintele Klaus Iohannis prin care se prelungea cu un an mandatul şefului Statului Major (SMAp), generalul Nicolae Ciucă.

Decizia a fost luată tocmai în perioada în care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, participă în București la o întâlnire informală a miniştrilor Apărării din ţările UE.

Deşi nu este definitivă, sentinţa este executorie. Potrivit site-ului Statului Major, următorul ofiţer la şefia Statului Major este generalul-maior Vasile Toader, care ocupă funcţia de locţiitor pentru operaţii şi instrucţie al şefului Statului Major al Apărării.

În decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a emis un decret prin care cerea prelungirea cu un an a şefului armatei, Nicolae Ciucă, în urma unei reuniuni a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. 

Ministrul Apărării propusese înlocuirea acestuia, însă Iohannis a declarat la acea vreme că propunerea venită din partea PSD nu a fost una "valabilă": "PSD nu este capabil să gestioneze problemele mari ale ţării. Nu există o propunere valabilă pentru şeful Statului Major al Armatei".

Mandatul lui Nicolae Ciucă urma să expire pe 31 decembrie 2018, iar preşedintele ţării a spus că România nu poate să rămână fără un şef al Armatei. "Această situaţie generată de incompetenţa PSD trebuie rezolvată şi am rezolvat-o după şedinţă", a mai susţinut atunci şeful statului. 

Drept urmare, premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Apărării, Gabriel Leş, l-au acuzat pe şeful statului că nu a avut bază legală pentru a lua această decizie, deoarece propunerea pentru Şeful Statului Major trebuia să vină din partea MApN.

Astfel, ministrul a făcut o plângere către Administraţia Prezidenţială, iar cum aceasta nu a fost luată în seamă, plângerea a ajuns în instanţă.

În fața judecătorilor, MApN a susținut faptul că decretul semnat de Iohannis încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346 / 2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, articolul 32, alineatul 5, conform căruia "Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării, cu avizul primului-ministru, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an".

Administrația Prezidențială poate ataca cu recurs decizia Curții de Apel București.