Orădenii sunt invitați joi, de la ora 19, la concertul „Armonii Celeste”, dat de corul și orchestra Filarmonicii de Stat Oradea, sub bagheta dirijorului Alexey Mikhaylenko.
Seara va fi deschisă cu „Dansuri populare românești”, de Béla Bartók, programul continuând cu „Serenada pentru orchestră de coarde, op. 48”, de P. I. Ceaikovski, și cu „Gloria RV 589”, de A. Vivaldi.
Solistele serii vor fi Ancuța Măslină-Pop (soprană), Maria Duțu (soprană) și Silvia Nagy (mezzosoprană).
„Se spune că muzica provine din sfere îndepărtate și că toate corpurile celeste creează o mișcare sonoră, care se numește «muzica sferelor». Această filozofie datează din Antichitate, iar singura certitudine pe care o avem cu toții este aceea că muzica ne mișcă sufletele prin sunetele ei, ne gâdilă auzul și ne creează o stare de bine”, transmit organizatorii.
Béla Bartók nu doar că a apreciat folclorul românesc, și cu precădere pe cel transilvănean, dar l-a și analizat și l-a redat în forme proprii. Lucrarea „Dansuri populare românești” a fost compusă în 1915, „conținând șase piese de pian scurte, care au fost orchestrate doi ani mai târziu pentru un ansamblu mic. Compozitorul a auzit piesele cântate la vioară sau fluier. Acestea sunt: Jocul cu bâta, Brâul, Pe loc, Buciumeana, Poarga Românească și Mărunțel”.
„Serenada pentru orchestră de coarde” a lui Piotr Ilici Ceaikovski a fost scrisă în vara anului 1880. Filarmonica Oradea subliniază că, prin această lucrare, Ceaikovski l-a onorat pe unul dintre predecesorii săi austrieci. De altfel, compozitorul a mărturisit că prima mișcare este „un omagiu către Mozart”.
„Ceaikovski a încercat să asimilizeze echilibrul și farmecul lui Mozart, regăsit în repertoriul său cameral, dar și să creeze o lucrare în patru părți cu armonii luxuriante și profunde. El a încercat de asemenea să combine structuri clasice mai largi cu elemente ale valsului vienez de secol XVIII, cu o elegie emoționantă și un final care redă teme populare rusești, aducând împreună lumi disparate, solemnitate și bucurie, într-o singură lucrare”, se arată în comunicatul instituției de cultură.
Piesa „Gloria RV 589” face parte din repertoriul sacru al compozitorului Antonio Vivaldi, fiind scrisă probabil în 1715. Lucrarea a devenit una dintre cele mai frecvent interpretate piese din Baroc. „Antonio Vivaldi a scris cel puțin trei compoziții cu numele de «Gloria», care servesc ca un imn «Gloria in excelsis Deo», ale căror versuri datează probabil din secolul IV și reprezintă o parte a slujbei religioase. Două dintre cele trei lucrări presupuse au supraviețuit: RV 588 și RV 589. O a treia, RV 590, este doar menționată în catalogul Kreuzherren și se presupune că a fost pierdută”, transmit gazdele.
Biletele pentru concertul de joi al Filarmonicii din Oradea s-au pus în vânzare pe platforma bilete.ro și la casa de bilete a instituției.