În urmă cu mai bine de cinci decenii, în satul Tăuteu, Ştefan Tóth avea pentru prima oară în faţa ochilor un aparat de fotografiat. "Era al unor rude din Ungaria care veniseră în vizită. M-a fascinat cum intră lumina în aparat, cum obiectivul captează imaginea şi apoi aceasta capătă viaţă", povesteşte Tóth, ajuns între timp unul dintre cei mai renumiţi fotografi din România.

Arta fotografică i-a fost de altfel preocuparea cea mai mare, dovadă că, pe mâna lui, Clubul Foto Nufărul a ajuns în pragul celei de-a 40-a aniversări, iar galeria Euro Foto Art, singura galerie permanentă de artă fotografică din ţară, împlineşte un sfert de veac de existenţă.

Din grădină... la Bucureşti

Prima poză pe care Ştefan Tóth îşi aminteşte că a făcut-o a fost acasă, la Tăuteu, pe când era adolescent. "Am fotografiat grădina primăvara, având în mijloc pomi fructiferi vopsiţi cu alb", povesteşte bărbatul ajuns acum la 63 de ani. Nu bănuia pe-atunci că imortalizarea renaşterii naturii va consfinţi pentru el naşterea instinctului de fotograf.

Fotograf profesionist a devenit graţie armatei. "Îl cunoşteam pe fotoreporterul ziarului Trupelor de Securitate, Jandarmeria de azi, care m-a întrebat dacă vreau să vin la ziar", povesteşte Tóth. Pe 21 iunie 1971 a primit ordinul de încorporare, iar cele 16 luni de stagiu în redacţia publicaţiei militare i-au fost cea mai bună şcoală de fotografie. "Am învăţat foarte multe, dar mi s-au adus ulterior şi acuze că aş fi fost informator al Securităţii. Mi-am scos dosarul, să arăt că n-am fost nici informator, nici urmărit", spune bărbatul.

Criticat cu folos

Revenit la Oradea după stagiul militar, Tóth s-a angajat la Poligrafia Crişana, dar fotografia i-a rămas cea dintâi pasiune. În 1972 a avut prima expoziţie personală, la Casa de Cultură a Sindicatelor. A primit laude, dar el căuta păreri avizate. "Erau 5-6 fotografi profesionişti în Oradea, dar foarte greu te apropiai de ei şi nici unul nu divulga vreun secret". După cea de-a doua expoziţie a organizat o mică petrecere, aşa reuşind să micşoreze distanţa faţă de profesionişti. "Atunci au început să mă critice, dur, dar mi-a fost de folos", spune el acum.

Clubul Fotografic Nufărul l-a fondat în 1976, acesta fiind primul dedicat profesioniştilor orădeni, iar de atunci îl şi conduce, ca preşedinte, fără întrerupere. "Vreau să-l conduc până face 50 de ani, apoi să-l predau colegilor mai tineri", arată Tóth. Ar avea cui, căci a format în jurul său o echipă de profesionişti pe care i-a deprins nu doar cu secretele meseriei, ci le-a insuflat şi preocuparea de a păstra fotografia la rang de artă. Parte a Federaţiei Internaţionale a Fotografilor Profesionişti, clubul este azi o adevărată pepinieră de talente.

Biserica fotografilor

Fotografia este artă consacrată în Oradea şi graţie unui pas important pe care Tóth l-a făcut în 1990: înfiinţarea primei galerii de artă fotografică din România, care a şi rămas, de altfel, unicat. "O galerie de artă fotografică este pentru artişti ca o biserică pentru credincioşi, este un atelier de creaţie unde artiştii pot oricând să culeagă informaţii", îi explică el importanţa.

Galeria Euro Foto Art din Piaţa 1 Decembrie nr. 12 şi-a sărbătorit zilele trecute 25 de ani de existenţă, de-a lungul cărora a adunat peste 500 de expoziţii, cu peste 45.000 de fotografii, toate fiind expuse gratuit publicului. "Numărul expozanţilor e greu de spus, căci am avut multe expoziţii de grup. Cert este că au fost din toate colţurile lumii, din Canada până în Africa de Sud, dar au avut loc aici şi cei aflaţi la început de drum", spune orădeanul.

Şcoală de fotografie

De ani de zile, prin Asociaţia Euro Foto Art, Tóth organizează cursuri de artă şi tehnică fotografică la finalul cărora absolvenţii îşi expun realizările. Iar interesul dăinuie: seria care a început săptămâna trecută are numărul maxim de cursanţi, 19, din care 3 urmează cursul gratuit, asociaţia oferind această facilitate persoanelor defavorizate. "Mă bucur să văd că preocuparea tinerilor pentru arta fotografică e mare. Îmbucurător este că avem la cursuri şi oameni în vârstă", spune bărbatul.

La fel de mult se bucură Tóth şi când vede că cele trei festivaluri internaţionale de artă fotografică pe care le organizează an de an au ecouri în toată lumea, ori că proiectul asociaţiei de a prezenta naţionalităţile din România în imagini prinde la public. Bineînţeles, cea mai mare satisfacţie este că strădaniile sale n-au fost în zadar, iar Oradea ocupă acum un loc pe harta internaţională a fotografiei. O artă ce păstrează pe vecie imaginea unui singur moment...