Dacă tenisul orădean de azi are o mână de jucători profesionişti şi sute de amatori care joacă din pură plăcere, pentru relaxare, în perioada interbelică Oradea era cel mai performant centru de pregătire din ţară, cu peste 60 de terenuri amenajate.

Cea mai valoroasă jucătoare orădeancă a acelor vremuri a fost Lenke Ziszovits. Adolescenta concura pentru CAO, reuşind să domine ani la rând topul naţional şi obţinând 9 titluri de campioană a României.

Oraşul tenisului

Performanţele Simonei Halep, tenismena aflată pe locul al treilea în lume, au readus sportul alb în atenţia românilor, după o pauză de câteva decenii. Ce se ştie mai puţin e că în Oradea tenisul de performanţă are o tradiţie de peste 100 de ani, iar cea mai prolifică perioadă a fost cea dintre cele două războaie mondiale, când oraşul de pe Criş era unul din cele mai importante centre de pregătire pentru tenismenii români.

În anii '30, aici funcţionau 67 de terenuri de tenis şi fuseseră înfiinţate secţii dedicate la asociaţii sportive precum Clubul Atletic Oradea (CAO), Clubul Sportiv Crişana ori Asociaţia Maccabi Oradea, care organizau chiar şi competiţii internaţionale. Printre campioanele formate în oraş, cea mai titrată a fost Lenke Ziszovits, devenită Popper după căsătoria cu Popper Ernö, un bancher implicat în administrarea CAO.

Cea mai bună

Lenke Ziszovits s-a născut în 1909 la Petroşani, iar în 1923 s-a mutat la Oradea pentru a studia la Şcoala Comercială. "În acele vremuri, oamenii cu stare căutau cele mai bune şcoli", spune profesorul de sport Ştefan Maroti, cel care a adunat informaţii despre tenismenă şi a publicat un articol biografic, numind-o "jucătoare emblematică a tenisului românesc".

Motivul? Lenke a dominat ani la rândul clasamentul naţional, câştigând primul titlu de campioană în 1930 după ce a învins-o pe bucureşteanca Nini Golescu, care-l deţinea de 12 ani. E drept, după absolvirea liceului, Lenke s-a pregătit o perioadă la Petroşani iar apoi, în 1925, în Elveţia, dar cea mai mare parte a carierei şi a vieţii şi-a petrecut-o la Oradea, ca jucătoare a secţiei de "lawn-tennis" (tenis de câmp) a CAO.

Reprezentând Oradea, ea a mai luat aurul naţional în 1931, 1932, 1933 şi 1938, precum şi alte patru titluri naţionale la dublu, cu diverşi parteneri. Faima şi calităţile sale tehnice au trecut graniţele ţării, sportiva concurând în turnee din Austria, Ungaria, Grecia, Turcia, Franţa şi Elveţia, şi adjudecându-şi cinci medalii la Campionatele Balcanice.

Pe teren cu regele?

Potrivit unui volum semnat de Fehér Dezsö, la acea vreme jurnalist în Oradea, tenismena are în palmares şi titlul naţional al Ungariei, pe care l-a câştigat jucând la dublu mixt cu groful Zichy. Pentru rezultatele ei, pe 8 iunie 1933, cu ocazia Zilei Naţionale a Sportului, Lenke a devenit prima femeie distinsă de Regele Carol al II-lea cu Meritul Cultural Sportiv. De altfel, tenismena, o personalitate puternică, a fost şi prima femeie care a făcut parte din conducerea CAO.

Se spune că tenismena ar fi jucat, cel mai probabil la dublu mixt, chiar şi cu fostul rege al Suediei, Gustav al V-lea, care practica tenisul de performanţă sub un pseudonim. În ciuda eforturilor, informaţia n-a putut fi însă confirmată până acum cu documente.

Cu fetiţa-n braţe

Cariera lui Lenke a fost curmată brusc. După Dictatul de la Viena şi alipirea Transilvaniei de Nord la Ungaria, în 1940, tenismena, ca de altfel toţi sportivii evrei, nu a mai fost acceptată la competiţii, iar asociaţiile sportive ale comunităţii evreieşti au fost desfiinţate. În mai 1944, evreii orădeni au fost internaţi într-un ghetou încropit în jurul Sinagogii Ortodoxe din strada Mihai Viteazul. Printre ei şi Lenke Ziszovits, împreună cu fetiţa ei de doar câteva luni.

"Popper Ernö nu era în ghetou, căci fusese dus la muncă forţată. Lenke şi fetiţa au fost transportate apoi la Auschwitz, unde au şi pierit", spune Emilia Teszler, preşedinta Asociaţiei Tikvah, care la sfârşitul săptămânii trecute, alături de Clubul Sportiv Voinţa, a organizat a doua ediţie a Cupei Memoriale Lenke Ziszovits Popper. În debutul competiţiei, cei aproximativ 30 de copii participanţi i-au putut afla povestea şi performanţele lui Lenke. De luat aminte şi, de ce nu, de luat exemplu...