Două lucrări ceramice semnate de sculptorul român Iosif Fekete, aproape uitate de zeci de ani, pot fi văzute în holul corpului A al campusului central al Universității din Oradea.
Piesele, fixate pe pereți de mai bine de o jumătate de secol, îmbogățesc patrimoniul cultural al instituției academice, chiar dacă, până recent, au trecut aproape neobservate.
Ignorate ani la rând
Potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri de Universitate, piesele au fost redescoperite pe holul clădirii care adăpostește mai multe facultăți de inginerie de angajații serviciului de comunicare al instituției, care au avut curiozitatea să afle ce opere sunt.
Cele două lucrări din ceramică decorează imobilul, dar nu au plăcuțe explicative cu anul, numele autorului sau al operei, astfel că studenții și profesorii au trecut pe lângă ele fără să știe că sunt lucrări ale unuia dintre cei mai importanți sculptori ai României interbelice și postbelice.
Iosif Fekete s-a născut în Hunedoara, în 1903, dar și-a trăit o mare parte din viața adultă la Oradea, unde a fost și înmormântat. Unele lucrări ale sale sunt expuse atât în spații publice, cât și în colecții muzeale.
Cea mai cunoscută lucrare a sculptorului este „Monumentul Eroilor Aerului” (foto, sursa: adevarul.ro), realizat între 1928 și 1930 împreună cu Lidia Kotzebue, amplasat în Piața Aviatorilor din București. De asemenea, Fekete este autorul obeliscului dedicat martiriului lui Horea, Cloșca și Crișan, ridicat în 1937 la intrarea în Cetatea Alba Iulia, în colaborare cu arhitectul Octavian Mihălțean.
Opere cunoscute și opere pierdute
În Oradea, „Poștașul” din Palatul Poștei (foto), statuia lui Nicolae Bălcescu din parcul cu același nume sau busturile lui Iosif Vulcan și Ioan Slavici sunt doar câteva dintre operele lui Fekete întâlnite zilnic de locuitorii orașului. Alte 40 de lucrări, printre care „Ogarul”, „Pasărea” și „Strigătul”, fac parte din colecțiile Muzeului Țării Crișurilor.
Despre valoarea lui Iosif Fekete vorbește și lista, destul de lungă, a lucrărilor dispărute: reliefurile în bronz de pe portalul Ministerului de Justiție s-au „pierdut” în anul 1990, cu prilejul renovării clădirii.
Pe lista lucrărilor pierdute mai apar reliefurile ce ornau sediul, din strada Batiștei, al Băncii Agricole și cele de la Spitalul Colentina din București. La capitolul „lucrări dispărute”, trebuie amintit și relieful din ceramică policromă de la vechiul bazin acoperit al Oradiei, și el pierdut odată cu lucrările de reabilitare a clădirii.
De pe vremea Institutului Pedagogic
Lucrările redescoperite acum la Universitatea din Oradea datează, cel mai probabil, din prima perioadă de activitate a artistului, când el s-a dedicat „ceramicii mari”, între anii 1949–1965. Dascăli vârstnici ai Universității din Oradea își amintesc că, în anii săi de început, 1964-1970, Institutul Pedagogic – predecesorul Universității - a investit în achiziționarea unor opere de artă, pentru decorarea spațiilor interioare.
„Judecând după faptul că una dintre lucrări are înscris anul 1964, alături de semnătura autorului, se poate trage concluzia că avem de-a face cu două din primele opere ce aparțin perioadei în care artistul s-a dedicat ceramicii. Cel mai probabil, tot atunci creațiile sculptorului Iosif Fekete au intrat în patrimoniul Universității din Oradea. Trecerea timpului, uitarea, dar și generațiile de studenți și-au lăsat amprenta asupra celor două reliefuri imprimate în argilă. Ciobite pe ici, pe colo, lucrările de artă s-au „îmbogățit” și cu alte iscălituri, pe lângă cea originală a celui care le-a creat”, a transmis Universitatea din Oradea.
Atracții turistice
„Iosif Fekete este unul dintre sculptorii importanți ai României, care, din păcate, a cam fost dat uitării”, spune și prof. univ. dr. Aurel Chiriac. Fostul director al Muzeului Țării Crișurilor este convins că, fie și neștiute, cele două lucrări sporesc patrimoniul Universității din Oradea, putând fi puse alături de incunabulul și valoroasele colecții de carte păstrate în biblioteca instituției academice orădene.
În acest context, cele două lucrări ceramice semnate „I. Fekete” ar putea deveni, în viitor, obiective de interes pentru vizitatorii Universității din Oradea, alături de ansamblul arhitectural Art Nouveau, bisericuța din lemn din campus, pendulul gravitațional din sediul facultăților de litere și științe sau lotușii termali care înfloresc într-un bazin din campus.