Prin Decizia nr. 1/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 258 din 6 aprilie 2016 pronunţată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, cu caracter obligatoriu pentru toate instanţele, că în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, societatea de asigurare are calitate de parte responsabilă civilmente şi are obligaţia de a repara singură prejudiciul cauzat prin infracţiune, în limitele stabilite în contractul de asigurare şi prin dispoziţiile legale privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă.

După cum se ştie, asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) este un contract prin care persoanele prejudiciate în urma unui accident rutier produs din vina conducătorului auto asigurat primesc despăgubiri pentru daunele materiale şi/sau vătămările corporale suferite.

În motivarea deciziei, Înalta Curtea arată că, plecând de la natura specială a contractului de asigurare de răspundere civilă obligatorie, se apreciază că asigurătorii de răspundere civilă obligatorie au calitate de părţi responsabile civilmente în procesul penal pentru prejudicii produse de asiguraţii lor prin accidente de vehicule, atât în temeiul legii civile, cât şi în temeiul contractului de asigurare, acest contract fiind unul forţat, întrucât părţile sunt obligate să îl încheie sub presiunea unor sancţiuni administrative.

Ca atare, asigurătorului de răspundere civilă obligatorie i se incumbă o obligaţie legală şi deopotrivă convenţională de reparare a prejudiciului cauzat prin infracţiune,  acesta trebuind să participe în procesul penal în calitate de parte responsabilă civilmente.

Cu privire la limitele răspunderii, limitele în care asigurătorul de răspundere civilă obligatorie este ţinut să răspundă în procesul penal ca parte responsabilă civilmente, acestea sunt cele din contractul de asigurare, cu precizarea că în respectivul contract părţile nu pot stipula limite peste cele stabilite de autoritatea de supraveghere în materie, care astăzi sunt de până la 5 milioane euro, de pildă, în cazul unui deces.

Cu toate acestea, Înalta Curte arată că nimic nu împiedică antrenarea răspunderii civile delictuoase a asiguratului, în temeiul principiului reparaţiei integrale a prejudiciului, pentru diferenţa de despăgubire nesuportată de asigurător, respectiv în situaţia în care avem de-a face cu un asigurător insolvabil.