Asociația ARK Oradea, organizatoarea Oradea PRIDE, se numără printre cele opt organizații neguvernamentale care cer Comisiei Europene declanșarea procedurii de infringement împotriva României, acuzând autoritățile că nu au pus în aplicare decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene privind recunoașterea dreptului de ședere pentru soții din cuplurile de același sex.
Asociaţia Accept, Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice, Asociația [H] Brașov, Asociația TransCore, Asociația VULGAR, Asociația ARK Oradea – organizatoarea Oradea PRIDE, Asociația Identity.Education și Asociația Incluziune pe Bune au fost transmis solicitarea printr-o scrisoare deschisă adresată Comisarului european pentru Justiție, Michael McGrath, aflat în vizită oficială la București. Semnatarii cer, de asemenea, analizarea aplicării mecanismului de condiționalitate financiară, invocând neaplicarea hotărârii CJUE pronunțate în 2018 în cazul „Coman”, potrivit G4Media.
Cazul invocat se referă la situația unui cuplu format din Adrian Coman și Robert Clai Hamilton, căsătoriți în Belgia în 2010. În 2018, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că statele membre nu pot refuza dreptul de ședere soțului de același sex al unui cetățean european, chiar dacă legislația națională nu recunoaște căsătoriile între persoane de același sex. În același an, Curtea Constituțională a României a confirmat obligația statului de a respecta acest drept.
Reprezentanții organizațiilor susțin însă că, în practică, autoritățile române nu aplică decizia, iar soții din astfel de cupluri continuă să întâmpine dificultăți în obținerea documentelor de rezidență și a altor drepturi asociate liberei circulații în Uniunea Europeană.
Organizațiile critică și un proiect de lege aflat în Parlament care, spun ele, nu transpune decizia CJUE, ci introduce o categorie juridică distinctă pentru partenerii de același sex, menținând un tratament inegal. Proiectul este blocat de peste doi ani în procedura legislativă, situație interpretată de semnatari drept lipsă de voință politică pentru rezolvarea problemei.
Scrisoarea face referire şi la rapoarte internaționale recente privind calitatea democrației și nivelul corupției, dar și la dificultățile instituțiilor responsabile cu combaterea discriminării și a discursului urii.
Scrisoarea deschisă semnată de cele opt organizații neguvernamentale:
Domnule Comisar Michael McGrath,
Organizațiile semnatare vă adresează această Scrisoare Deschisă cu ocazia vizitei dumneavoastră la București vizând starea democrației, justiției și statului de drept din România.
Dorim să folosim această oportunitate pentru a reaminti Comisiei Europene că România a fost retrogradată în Indicele Democrației 20241 publicat de Economist Intelligence Unit (EIU), primind statutul de „democrație defectuoasă” și clasificarea de „regim hibrid”, ca urmare a incapacității de blocare a interferenței Federației Ruse și tacticilor ilegale utilizate pe rețelele de socializare, respectiv încălcarea regulilor de finanțare a campaniei electorale, care au determinat Curtea Constituțională să anuleze alegerile prezidențiale din decembrie 2024. Nu mai puțin, conform Transparency International, România se află în Indicele de Percepție a Corupției (CPI) 20252 sub media democrațiilor fragile, alături de Bulgaria și Ungaria.
Pentru perioada indicată, autoritățile române au fost incapabile să combată discursul urii folosit pentru a eroda și mai mult domnia legii și a spori diviziunea socială. Raportarea, investigarea, urmărirea penală și condamnarea discursului urii motivat de homofobie, anti-migrație și antisemitism indică slaba capacitate a autorităților competente de a investiga aceste incidente penale, autorii lor nefiind urmăriți penal în mod corespunzător.
Intensificarea discriminării îndreptată împotriva persoanelor LGBTI+, inclusiv interzicerea dreptului la liberă exprimare și asociere în spațiul public în cazul Oradea PRIDE 2025, nu a primit o reacție adecvată din partea autorităților române în condițiile în care instituții critice de apărare a drepturilor omului se află sub atac. Nedeclanșarea de către Parlamentul României a procedurilor de numire a unor noi membri ai Colegiului Director ai Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) blochează de luni de zile activitatea acestei instituții fundamentale pentru apărarea egalității.
CNCD se confruntă deja cu un real deficit al resurselor umane care, asociat slabei profesionalizări a membrilor Colegiului Director propuși de partidele politice, conduce la întârzieri serioase în soluționarea petițiilor și afectează credibilitatea instituției într-un moment în care este nevoie reală de implicare sporită în combaterea radicalismului și extremismului din societatea românească. Cum poate îndeplini CNCD în aceste circumstanțe standardele minime impuse de Directiva (UE) 2024/1500, inclusiv în ceea ce privește alocarea unor resurse umane și financiare suficiente pentru a-și consolida independența, eficiența și capacitatea de a preveni și combate în mod eficient discriminarea?
România nu își îndeplinește obligațiile legale pe care le are ca stat membru UE atunci când obstrucționează deliberat hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. Lipsa de implementare a hotărârii CJUE în cazului Coman, hotărâre pronunțată în 2018 referitoare la libera circulație în cadrul UE, ne afectează direct dreptul la viață de familie, cu efecte negative în domeniul ocupării forței de muncă, al relațiilor de muncă și al afacerilor sociale. Această situație afectează în mod clar dreptul cetățenilor Uniunii și al membrilor familiilor acestora de a se deplasa și de a avea reședința liber în interiorul Uniunii Europene.
La 6 ani distanță de declanșarea procedurii de pre-infringement inițiată de Comisia Europeană în 2020 în cazul Coman, este evident ca aceasta nu funcționează și nu a reușit să își atingă obiectivul. În prezent, nu există nicio perspectivă juridică și niciun angajament politic ca această hotărâre a instanței va fi respectată de autoritățile române. În iulie 2023, Guvernul a transmis Parlamentului un proiect de lege4 care nu transpune în mod corespunzător hotărârea Coman a CJUE.
În loc să recunoască partenerii de același sex ca „soți”, proiectul introduce o categorie juridică distinctă, consolidând astfel un tratament inegal. Această abordare contravine hotărârii Curții UE și perpetuează discriminarea în loc să o remedieze. Votul asupra proiectului în Parlament este blocat de peste doi ani, ceea ce evidențiază lipsa unui angajament real din partea Guvernului pentru soluționarea acestei probleme, în pofida deținerii unei majorități parlamentare.
Domnule Comisar McGrath, statul de drept din România nu poate funcționa fără punerea în aplicare a hotărârilor Curților Europene care urmăresc respectarea efectivă a drepturilor și libertăților fundamentale pentru fiecare dintre noi, ca cetățeni ai Uniunii Europene. Discuțiile desfășurate de peste 3 ani între diverse ministere, sub coordonarea Avocatului Poporului, au eșuat din cauza lipsei de voință politică și instituțională ale Guvernului.
Tacticile României de a câștiga timp în aplicarea acestor hotărâri definitive ale justiției trebuie și pot fi sancționate de către Comisia Europeană. Dacă nu dorim ca „virusul ungar” să se răspândească în țările noastre, e timpul ca instituția Comisiei Europene să poată folosi mecanismul de condiționalități financiare și cel vizând procedura de infringement în cazul României. Fără sancționarea neîntârziată a practicilor iliberale ce subminează statul de drept și restrâng drepturi și libertăți fundamentale, democrația românească va continua să se deterioreze accelerat”.