La momentul publicării acestui text, deja se știe cine este noul Președinte al României. Indiferent de numele acestuia, atribuțiile sale constituționale sunt aceleași, astfel încât este necesar să le cunoaștem în raport cu situația concretă a țării.
În primul rând, întrucât actualul Guvern este unul demisionar, una dintre primele atribuții ce va fi exercitată de noul Președinte va fi desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru care să fie capabil să formeze o majoritate parlamentară și să obțină votul de încredere al Parlamentului.
Întrucât nu există un partid care să dețină majoritatea în Parlament, Președintele are deplina competență de a numi absolut orice persoană drept candidat la funcția de prim-ministru, fiind necesare doar consultări (chiar și formale) cu partidele parlamentare.
În cazul în care acel candidat nu va obține majoritatea voturilor în Parlament, necesară pentru învestire, Președintele va putea desemna un nou candidat, cu reluarea întregii proceduri. Dacă și acest al doilea candidat este respins, Președintele are posibilitatea (nu obligația) de a dizolva Parlamentul, declanșând astfel noi alegeri parlamentare.
În cazul în care Guvernul este învestit, Președintele are dreptul de a revoca și numi miniștri la cererea prim-ministrului. Dacă în cazul revocării nu poate refuza solicitarea premierului, în cazul numirii unei persoane ca ministru se poate opune, la o singură numire, conform unei decizii mai vechi a Curții Constituționale.
Din prima zi de mandat, noul Președinte va conduce politica externă a Statului Român, pe care îl va reprezenta în relațiile diplomatice externe, și va coordona politica de apărare în calitate de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Noul Președinte va putea participa la ședințele de Guvern în care se dezbat probleme de apărare și politică externă, chiar fără invitația primului-ministru, și va prezida aceste ședințe.
Urmează să vedem în concret cum va evolua funcția prezidențială în raport cu titularul concret al acesteia, căci, și în mandatele precedente, foștii președinți ai României și-au pus „amprenta” pe exercitarea acestei responsabilități.