Au adus faimă judeţului şi au vindecat puzderie de bolnavi, dar acum, când ele sunt "în durere", prea puţini le bagă în seamă. Băile Felix şi Băile 1 Mai cazează anual mii de oameni, venind aici cu speranţa că apa termală le va vindeca afecţiunile şi plecând trataţi de o minune a naturii cu multiple proprietăţi curative.
Nu peste mult timp, cele două staţiuni riscă să nu mai aibă ce oferi turiştilor, pentru că rezerva de apă termală din subteran dă semne că ajunge la fund. Primul indiciu e faptul că Lacul cu Nuferi din Băile 1 Mai, rezervaţie naturală încă din 1932 şi arie naturală protejată de importanţă europeană, a secat în mare măsură. În faţa acestei catastrofe, specialiştii au concluzionat că vina o au forajele ilegale de apă termală făcute de proprietarii pensiunilor şi vilelor din zonă. Şi, cu toate acestea, nimeni nu face nimic...
Alarma
Primii care au semnalat gravitatea situaţiei din Băile 1 Mai au fost specialiştii Muzeului Ţării Crişurilor. Custozi ai rezervaţiei naturale Pârâul Peţea, care cuprinde Lacul cu Nuferi, dar şi al sitului protejat care înglobează tot cursul pârâului, aceştia răspund de conservarea zonei, cu fauna şi flora ei specifice, unice în ţară fiind cele trei specii iubitoare de căldură care trăiesc doar aici: nufărul termal, melcul de apă caldă şi o varietate de peşte numit roşioara lui Racoviţă. Anul trecut, la începutul lunii decembrie, specialiştii au observat că nivelul şi temperatura apei din Lacul cu Nuferi scăzuseră alarmant. "De la 30 de grade Celsius, temperatura a ajuns la doar 10, fauna fiind în pericol", spune geologul Radu Huza, de la Muzeul Ţării Crişurilor.
Specialiştii au monitorizat continuu lacul şi au alertat toate autorităţile: Prefectura, Agenţia Naţională de Resurse Minerale, Garda de Mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, Ministerul Mediului, plus Academia Română. Au comandat şi un studiu de geofizică, soldat cu concluzia că lacul nu mai era alimentat cu apă termală din izvorul subteran, ceea ce a provocat reducerea la jumătate a luciului de apă. Altfel spus, apa geotermală pur şi simplu dispare...
Concluzie comună
Ca să salveze lacul, specialiştii au pompat apă dintr-un foraj aflat la distanţă, folosind furtunuri împrumutate de la pompieri. "E ca un pacient ţinut în viaţă de aparate", descrie Huza situaţia. Soluţia e însă una provizorie, între timp formându-se un grup de lucru care să identifice cauzele şi soluţiile, şi în care, pe lângă responsabili ai instituţiilor deja alertate de conducerea Muzeului, s-au alăturat şi specialişti ai Universităţii, ai firmei Transgex şi Societăţii de Turism Felix (care au licenţă pentru exploatarea apei geotermale în Oradea şi Sânmartin), precum şi ai Primăriei comunei.
După consultări, experţii au concluzionat că vina pentru secarea lacului o poartă nu atât natura, cât mai ales oamenii: la seceta de anul trecut, care a dus la scăderea "rezervorului" de apă subteran, au contribuit şi localnicii, care şi-au făcut foraje geotermale ilegale. În plus, puţinele firmele care fac asemenea foraje în mod legal nu sunt obligate să reinjecteze apa, adică să o repună în circuitul subteran pentru a se reîncălzi pe cale naturală, astfel încât să poată fi refolosită.
Băi fără apă
Cum a fost posibil fenomenul forajelor ilegale? Simplu: fiindcă, spre deosebire de vremea comunismului, când consumul de apă geotermală era ţinut sub control, după 1990 nimeni nu se mai întreabă câtă apă mai e în subteran. "Monitorizarea exploatării apei termale în zona Sânmartin a scăpat total de sub control, realizându-se, după estimările noastre, peste 100 de foraje ilegale care deservesc vilele şi pensiunile cu piscine", zice Huza.
Cum au înflorit forajele ilegale, însă, specialiştii bihoreni n-au mai cercetat. Dacă ar fi făcut-o, ar fi găsit vinovaţi chiar printre ei, pentru că ele puteau fi depistate şi oprite, de-a lungul ultimelor decenii, de cel puţin trei instituţii. Prima datoare să facă acest lucru e Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, singura care poate elibera licenţe pentru extragerea apei termale. Şeful compartimentului judeţean al ANRM, Radu Miron Avram (foto), nu a făcut însă niciodată vreun control, susţinând, în faţa specialiştilor de la Muzeu, că singura cauză pentru secarea lacului ar fi seceta. Asta deşi în ultimele două decenii au fost şi ani mai secetoşi decât cel trecut, iar lacul n-a fost afectat.
Contactat de BIHOREANUL, şeful ANRM Bihor a refuzat o discuţie referitoare la problemele din Băi şi la lipsa de implicare, afirmând că nu e "abilitat" să vorbească cu presa. A cerut să i se trimită o adresă scrisă cu întrebările şi a garantat că va răspunde, tot în scris. Numai că, deşi a primit întrebările, răspunsuri n-a mai dat, ba chiar nici n-a mai fost de găsit, secretara lui susţinând că "e plecat pe teren, departe"...
Primele controale
Altă instituţie în ofsaid este Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, care dă avize firmelor interesate să facă foraje pentru apa rece, dar care a închis ochii atunci când acestea au extras, de fapt, apă termală. "Noi dăm avize până la adâncimea la care se află apa rece, cu specificaţia că nu au voie să sape mai jos dacă nu deţin licenţe de la ANRM", spune şeful ABA Crişuri, Pasztor Sandor (foto). Doar 18 firme din Felix şi 1 Mai au solicitat asemenea aviz de-a lungul anilor. "Sunt trei firme care au licenţă ANRM pentru foraje termo-minerale: Empir Tour, Macmex şi Pro Quadriga. Restul au primit avize pentru apă rece", precizează Pasztor.
Vinerea trecută, specialiştii ABA au început totuşi, mişcaţi de situaţia Lacului cu Nuferi, o serie de controale, pentru a vedea dacă la forajele de apă rece s-au respectat avizele. "Dacă temperatura apei din foraje e ridicată, vom şti că s-a săpat mai adânc şi că, de fapt, se exploatează apă termală", explică Pasztor, adăugând că deocamdată acţiunea e în derulare, iar concluziile vor mai aştepta.
Primăria Sânmartin ar fi trebuit, la rându-i, să ştie în ce condiţii se fac forajele, fiind greu de crezut că acestea s-au făcut fără ca cineva să le vadă, în condiţiile în care forezele au o înălţime considerabilă, iar un foraj nu se încheie în câteva ore, ci durează zile întregi. În concluzie, funcţionarii puteau verifica dacă forajele s-au făcut cu avize sau nu. Primarul Lucian Popuş s-a ferit, însă, de o discuţie pe această temă, pasând BIHOREANUL spre compartimentul de Mediu al Primăriei, al cărui şef a fuşerit şi el discuţia. "Nu ştiu dacă avem sau nu foraje ilegale, dar sprijinim orice echipă de control în acest sens", a spus Ciprian Căprar, specialistul de mediu al Primăriei, într-un limbaj de lemn birocratic.
La închisoare cu hoţii!
Deşi se feresc s-o spună pe şleau, specialiştii ştiu că secarea lacului poate fi doar începutul unei catastrofe totale şi ireversibile, exploatarea sălbatică a resursei geotermale punând în pericol însăşi supravieţuirea celor două staţiuni. Notorii tocmai datorită apei care ajută la vindecarea a numeroase afecţiuni, locomotorii, ginecologice şi reumatice, Băile riscă să rămână fără preţioasa comoară.
"Vorbim despre o resursă minerală limitată care, dacă va fi exploatată fără control în continuare, va dispărea", afirmă geologul Eleonora Mircescu (foto). Femeia a lucrat odinioară la forajele din 1 Mai şi cunoaşte bine situaţia. "Până în 1989, dacă se înregistrau scăderi de debite, se limita imediat consumul. Acum nimeni nu se gândeşte că putem rămâne de tot fără apă şi că turiştii nu vor mai avea nici un motiv să vină la Felix", spune Mircescu, nedumerită că ANRM, instituţia abilitată să aplice Legea minelor, care prevede că exploatarea de apă geotermală fără permis sau licenţă "constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani", nu o face.
Şi specialiştii de la Muzeu cer acelaşi lucru, însă parcă fără rost, atâta vreme cât funcţionarii, în fond, s-au făcut complici la hoţie. Dacă lacul şi staţiunile nu reuşesc să supravieţuiască, şefii care s-au perindat în ultimele decenii pe la conducerea acestor instituţii vor fi vinovaţi de distrugerea unor adevărate embleme ale Bihorului. Pe care, chiar şi dacă ei ar fi, prin absurd, pedepsiţi, nimic nu le va putea aduce înapoi...
VICTIMĂ COLATERALĂ
Turism Felix, fără vină, dar cu pagubă
Societatea Turism Felix SRL deţine 8 hoteluri termale în Felix, dar şi dreptul de exploatare şi comercializare a apei geotermale pentru 11 foraje din zona ambelor staţiuni de la marginea Oradiei. În baza licenţei ANRM, societatea are dreptul să folosească apa în propriile hoteluri şi să vândă anumite cantităţi altor persoane fizice sau juridice.
"Fenomenul forajelor ilegale ne prejudiciază şi pe noi, care plătim redevenţă pentru dreptul de exploatare", spune managerul SCT Felix, Florian Serac (foto). În plus, în anii trecuţi, societatea s-a confruntat cu scăderi ale debitului apei termale, cauzate tot de forajele ilegale. Din zecile de pensiuni şi hoteluri din băi, doar 15 au contracte cu SC Turism Felix pentru furnizarea de apă geotermală, între care Spitalul de Recuperare Băile Felix, Hotelul Crişana şi hotelurile sindicatelor.