Un proiect de lege ce prevede înfiinţarea Ţinutului Secuiesc, iniţiat de un grup de zece cetăţeni români de etnie maghiară, a fost publicat în Monitorul Oficial, scopul fiind crearea Ţinutului Secuiesc ca o „comunitate autonomă cu personalitate juridică”, ce ar urma să fie condusă de un preşedinte.
Potrivit Hotnews.ro, proiectul prevede ca teritoriul Ţinutului Secuiesc să cuprindă judeţele Harghita şi Covasna, precum şi o parte din judeţul Mureş.
De asemenea, proiectul prevede că Ţinutul Secuiesc ar urma să aibă autonomie administrativă şi politică în raport cu statul român, iar limba maghiară ar urma sa fie limbă oficială, la fel ca şi româna. În fruntea sa ar urma să fie un preşedinte ales prin vot.
Consiliul Legislativ a dat aviz negativ proiectului de iniţiativă legislativă, arătând că vizează "crearea unei entităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional unitar roman", ceea ce este interzis prin Constituţie.
Conform Articolului 74 din Constituţie, minimum 100.000 de cetăţeni pot iniţia un proiect de lege. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul iniţiativei.
Dacă grupul de iniţiativă va strânge semnăturile cerute de Constituţie, proiectul va fi depus la Parlament spre votare. Având în vedere componenţa legislativului, şansele ca un asemenea proiect să fie votat sunt inexistente.
Preşedintele Comitetului de Iniţiativă pentru acest proiect este un cetăţean din Gheorgheni (județul Harghita), pe nume Arus Zsolt Istvan. Ceilalţi nouă iniţiatori sunt, de asemenea, harghiteni.