Obişnuinţă în vestul Europei, reciclarea deşeurilor era o necunoscută pentru o mare parte dintre bihoreni până în toamna trecută, când în judeţ a început implementarea sistemului de management integrat al deşeurilor. Cu reguli unitare, obligatorii pentru toţi, inspirate din modele europene.
Cu experienţă de peste un deceniu, timp în care a introdus cu succes colectarea selectivă a deşeurilor, înainte să devină o obligaţie, în două comune din judeţ, firma AVE Bihor demonstrează că în orice sat îndepărtat al judeţului gunoaiele pot fi reciclate. După jumătate de an de la implementarea noilor reguli, cantităţile de deşeuri colectate separat de cei peste 250.000 de bihoreni clienţi ai AVE s-au triplat.
Cum a început
În septembrie anul trecut, într-un context global dificil şi plin de provocări, AVE Bihor, companie de salubritate responsabilă cu colectarea deşeurilor în oraşele Salonta, Beiuş, Ştei, Nucet, Vaşcău, Marghita, Săcueni, Valea lui Mihai şi 54 de comune din jurul acestora, a dat startul unui proiect ambiţios: colectarea separată a deşeurilor în cinci fracţii în toate gospodăriile deservite. Adică pentru mai bine de 250.000 de bihoreni!
Pentru mulţi dintre localnici, regulile au fost de-a dreptul revoluţionare. Brusc, sătenii au trebuit să înveţe să nu mai arunce gunoaiele în bătătură, ci să le sorteze.
Pentru colectarea separată, AVE Bihor a distribuit clienţilor câte trei pubele şi doi saci: pubelă neagră pentru deşeuri reziduale, pubelă maro pentru deşeurile biodegradabile, pubelă verde pentru sticle, sacul albastru pentru hârtii şi sacul galben pentru ambalaje din plastic şi metal.
Drumul deşeurilor
În total, AVE Bihor a achiziţionat peste 200.000 de recipiente pentru cele 80.000 de gospodării pe care trebuie să le deservească. Toate pubelele sunt dotate cu cipuri RFID (Radio Frequency Identification), care, atunci când sunt golite, permit identificarea clientului şi a tipului de recipient golit. Cu ajutorul acestei inovaţii, se pot număra cu exactitate colectările de deşeuri pentru fiecare gospodărie în parte.
Deşeurile reciclabile (adică cele din pubela verde, sacul albastru şi sacul galben) ajung la staţiile de sortare din Marghita, Valea lui Mihai, Beius, Salonta, unde sunt împărţite pe categorii şi pregătite pentru a fi reciclate. Deşeurile reziduale sunt depuse în halda judeţeană, în timp ce cele biodegradabile sunt transformate în compost, un material ecologic valoros pentru îmbunătăţirea calităţii solului. Din mediul urban, biodeşeurile sunt colectate de AVE Bihor, în timp ce bihorenii care locuiesc la sate sunt îndemnaţi să le composteze în gospodăria proprie.
Tarifele sunt bine proporţionate, ţinând cont de faptul că cetăţenii au parte de un serviciu premium: un locuitor din mediul rural plăteşte, în medie, 6,5 lei pe lună, iar unul de la oraş între 11 şi 13 lei.
Exemple de succes
Reţeta colectării separate în cinci fracţii n-a fost o noutate pentru toţi bihorenii. ADI Ecolect, entitatea care a stabilit regulamentul judeţean, s-a inspirat din două comune din judeţ, unde AVE Bihor a testat deja cu succes acest sistem: Sălacea şi Cociuba Mare.
Până în 2018, în Sălacea, cei circa 3.000 de locuitori aruncau, în medie, 30 de tone de deşeuri pe lună, din care maximum 0,9 tone, adică nici 3%, ajungeau să fie reciclate. Un an mai târziu, curajul unui primar gospodar, disciplina localnicilor şi seriozitatea firmei de salubritate au făcut ca, prin implementarea colectării în cinci fracţii, cantitatea de deşeuri reciclate să urce la 66%!
La fel s-a întâmplat şi în comuna Cociuba Mare, unde "revoluţia" s-a produs în 2019, cu ajutorul firmei locale de salubritate (SC Gospodărire Comunală Cociuba Mare SRL), parteneră a companiei AVE Bihor. Cele 1.200 de gospodării au început să sorteze în cinci fracţii, iar rezultatele sunt mai mult decât încurajatoare: de la o medie de 24 de tone de deşeuri menajere trimise lunar la groapa de gunoi, localnicii au ajuns la doar 6 tone pe lună! "În prezent, 65% din deşeuri sunt colectate separat", confirmă primarul Mihai Sferle.
"Un rezultat fantastic"
Cu aceste exemple de succes în "CV", AVE Bihor n-a avut emoţii să extindă "reţeta" în toate oraşele şi comunele în care operează, iar rezultatele confirmă că decizia a fost cea potrivită. În ultimele şapte luni, operatorul a adunat, în total, peste 11.500 de tone de deşeuri, iar cantitatea lunară de deşeuri generate s-a diminuat cu aproape 40%, de la circa 2.600 de tone, la 1.700.
Un aspect şi mai lăudabil este că procentul de colectare separată a ajuns de la 8% la peste 30%, ceea ce înseamnă că, în loc să recicleze o zecime din deşeurile aruncate, bihorenii colectează separat o treime. Pe scurt, rezultatele se rezumă astfel: bihorenii aruncă mai puţine deşeuri şi le sortează mai bine!
"Un rezultat fantastic într-o perioadă atât de scurtă de timp, la care nu am fi putut visa fără aportul dvs., al celor 250.000 de clienţi AVE Bihor", transmite directorul Zoltán Kovács (foto).
Reducerea cantităţilor de deşeuri se explică prin faptul că bihorenii au înţeles că au o responsabilitate în ceea ce priveşte deşeurile pe care le produc.
"Trebuie să vrem!"
Rezultatele obţinute arată că noul sistem este, fără îndoială, unul eficient. "Nu se pune problema dacă trebuie sau nu făcut, ci trebuie văzut care sunt forţele care trebuie să colaboreze pentru ca acest sistem să funcţioneze. Eu personal m-am săturat să aud pseudo-specialişti şi politruci care de 30 de ani spun că în România va fi nevoie de încă 20 de ani pentru a reuşi să introducem colectarea separată, atât timp cât avem exemple pozitive care dovedesc că sunt de ajuns doar câteva luni pentru a crea o schimbare în acest domeniu. Trebuie să avem voinţă!", spune Zoltán Pásztai (foto), directorul Eco Bihor.
Până la urmă, scopul companiilor din domeniul salubrităţii este identic cu cel al autorităţilor şi al cetăţenilor: să avem un judeţ curat, cu ape fără PET-uri şi păduri prin care să-ţi facă plăcere să te plimbi cu familia. Dacă aplicăm principii care au dat rezultate în cele mai dezvoltate şi ecologizate ţări din Europa, şi Bihorul va fi un judeţ cu aspect european!
CE ŞI UNDE ARUNCĂM
Colectarea separată: cum se face?
În sacii galbeni se aruncă deşeurile din plastic şi metal: recipiente de plastic pentru băuturi sau alimente, pungi şi folii curate, dopuri de plastic, spray-uri, ambalaje metalice, ambalaje de carton pentru băuturi, ambalaje tetrapak, agrafe deteriorate, doze de aluminiu, ambalaje neimpregnate cu substanţe chimice, farfurii şi pahare de unică folosinţă, pahare de iaurt, capace de metal de la borcane, mape de plastic, blistere sau folii de medicamente obişnuite (goale).
În sacii albaştri se aruncă deşeurile din hârtie şi carton: diverse ambalaje de hârtie-carton, cutii de carton, cutii de cosmetice, pungi de hârtie, ziare, maculatură, cărţi de vizită, reviste, cărţi, plicuri.
În pubelele verzi se aruncă deşeurile din sticlă: ambalaje de diferite culori, provenite de la băuturi sau produse alimentare.
În pubelele maro se aruncă biodeşeurile: resturi de pâine şi cereale, zaţ de cafea, resturi de ceai, coji de ouă, coji de nucă, cenuşă de la sobe (când se arde numai lemn), rumeguş, fân şi paie, resturi vegetale din curte (frunze, crengi şi nuiele mărunţite, flori), resturi de carne şi peşte, gătite sau proaspete, resturi de produse lactate (lapte, smântână, brânză), ouă întregi, ziare, hârtie, carton umede şi murdare (mărunţite), şerveţele şi batiste de hârtie folosite.
În pubelele negre se aruncă deşeurile reziduale: scutece, tampoane, cenuşă de la sobe (dacă se ard şi cărbuni), resturi vegetale din curte tratate cu pesticide, lemn tratat sau vopsit, conţinutul sacului de la aspirator, mucuri de ţigări, veselă din porţelan spartă, geamuri sparte, păr şi blană, excremente ale animalelor de companie.
"Este important de ştiut că din cele trei fracţii (sticlă, hârtie şi carton, plastic şi metal) care intră în staţia de sortare vor ieşi 20-25 de fracţii vandabile. PET-urile vor fi sortate în 4-5 culori, hârtia-cartonul se desparte şi se vinde separat, sticla va fi sortată ca să nu aibă alte materiale înăuntru, iar alte diferite obiecte din plastic, cât şi fierul de aluminiu trebuie şi ele separate", explică Zoltán Kovács, directorul AVE Bihor.
ORAŞE ŞI COMUNE
Dacă locuieşti aici, AVE Bihor este operatorul tău!
În urma licitaţiilor organizate de autorităţile judeţene, compania de salubritate AVE Bihor colectează deşeurile în 62 de unităţi administrativ-teritoriale, din patru loturi. Acestea sunt:
Lotul 3: Salonta, Avram Iancu, Batăr, Cefa, Ciumeghiu, Cociuba Mare, Mădăras, Olcea, Tinca, Tulca, Sânicolau Român;
Lotul 4: Beiuş, Nucet, Ştei, Vaşcău, Budureasa, Bunteşti, Căbeşti, Căpâlna, Cărpinet, Câmpani, Criştioru de Jos, Curăţele, Dobreşti, Drăgăneşti, Finiş, Lazuri de Beiuş, Lunca, Pietroasa, Pocola, Pomezeu, Răbăgani, Remetea, Rieni, Roşia, Sâmbăta, Şoimi, Tărcaia, Uileacu de Beiuş;
Lotul 5: Marghita, Abram, Abrămuţ, Boianu Mare, Balc, Buduslău, Chişlaz, Derna, Popeşti, Suplacu de Barcău, Tăuteu, Viişoara;
Lotul 6: Săcuieni, Valea lui Mihai, Sâniob, Cherechiu, Curtuişeni, Diosig, Roşiori, Sălacea, Şimian, Tarcea, Tămăşeu.
DATE DE CONTACT
Uşor de găsit
Companie înfiinţată în anul 2008, AVE Bihor are sediul central în Salonta şi puncte de lucru în oraşele Beiuş, Ştei, Săcueni, Marghita şi Salonta.
Clienţii pot contacta compania mult mai uşor prin site-ul propriu, www.ave-bihor.ro, la adresa de e-mail office@ave-bihor.ro, la numărul de telefon 0359-40.48.48 sau pe pagina de Facebook a operatorului, AVE BIHOR.
"Suntem activi pe pagina noastră de Facebook, unde ne puteţi adresa întrebări şi ne puteţi trimite sugestii, pentru ca serviciul nostru să fie la un nivel de calitate cât mai ridicat", transmit reprezentanţii companiei.