Poate unii cititori se aşteaptă să scriu despre jungla de beton în care trăim, despre copacii care sunt din ce în ce mai puţini, despre faptul că nu mai vedem fluturi în jurul nostru. Nu voi scrie despre asta, ci despre ceva mult mai grav: copiii noştri nu mai simt nevoia să iasă în natură, se simt foarte confortabil în casă, în faţa calculatorului.
După o jumătate de an de activităţi de educaţie de mediu în şcolile din Bihor, cei trei voluntari spanioli care lucrează într-un proiect finanţat de Uniunea Europeană, în cadrul programului Tineret în Acţiune, Serviciul European de Voluntariat, mi-au spus că ne-am integrat perfect în Europa: tineretul român este la fel de dezinteresat de natură şi de problemele acesteia ca şi cel din Europa de Vest.
Mai grav este că problema nu sunt copiii, ci în primul rând părinţii. Nu ne încurajăm deloc copiii să facă mişcare, să iasă la iarbă verde. Nu mă refer aici la acele ieşiri la grătare, mici şi bere, ci la excursii adevărate, la tabere, în care tinerii să înveţe ceva de la natură, despre natură.
Numeroasele coduri galbene, portocalii, roşii, ba legate de ploi, grindină, vijelii, ba copaci ucigaşi şi râuri criminale, ne-au transformat într-o turmă de speriaţi care preferă să stea să admire natura din casă.
A venit vacanţa de vară şi odată cu ea posibilitatea de a ieşi din jungla de beton. La o tabără pe care am dorit să o organizăm la munte, în condiţii de cabană, nu am reuşit să adunăm decât o mână de copii. Şi nu pentru că n-ar fi dorit să vină sau ar fi fost prea scump. Nicidecum. Majoritatea părinţilor nu agreează ideea de a-şi lăsa copilul într-o tabără în mijlocul naturii.
Dragi părinţi! Ca să se simtă bine, copiii nu au nevoie de condiţii de pensiune de patru stele, margarete sau ce-or fi ele. Este mult mai important pentru ei să fie afară în natură, cu prietenii, să se ocupe cineva de ei, să discute şi să înveţe să se joace. Asta este adevărata socializare.
Da, avem nevoie mai mult ca oricând de iarbă!
Eleonora Mircescu
Preşedinte Ecotop