În fiecare an, până cel târziu pe 15 iunie, toţi şefii de instituţii, parlamentarii şi aleşii de tot felul, persoanele cu funcţii de control, funcţionarii şi membrii echipelor de proiecte europene sunt obligaţi să-şi declare averile, organizaţiile şi firmele din care fac parte. Măsura a fost impusă pentru ca cei plătiţi din bani publici să demonstreze că sunt cinstiţi şi nu s-au dedulcit la bani negri...
BIHOREANUL a verificat cât de integri sunt cei care conduc destinele locuitorilor judeţului şi a avut surpriza neplăcută să constate că numeroşi şefi de instituţii şi aleşi locali fie ignoră oblihgaţia, fie se străduie să-şi facă averile cât mai greu de dibuit.
Legea integrităţii
Obligativitatea depunerii declaraţiilor de avere şi de interese este prevăzută de Legea 176/2010, care stabileşte că, printre alţii, au această datorie toţi funcţionarii publici, personalul cu funcţii de conducere sau control, directorii de şcoli şi aleşii locali şi judeţeni ş.a.m.d.. Adică aproape toţi funcţionarii plătiţi din bani publici, o "scăpare" injustă e legii - de care profită mulţi - fiind personalul contractual, deşi şi acesta tot din bugetul public îşi ia leafa.
Conform legii, toţi cei vizaţi trebuie să depună declaraţiile la instituţiile la care lucrează, care le trimit apoi în copie la Agenţia Naţională de Integritate (ANI), instituţie care le publică pe site-ul declaratii.integritate.eu, ca oricine să le poată consulta. Legea mai prevede şi că declaraţiile trebuie afişate pe site-urile proprii ale instituţiilor pe toată durata exercitării funcţiei sau mandatului şi 3 ani după încetarea acestora.
Aşa da!
Un model local de bune practici este, de departe, Primăria Oradea. Pe site-ul acesteia sunt publicate toate declaraţiile cerute de lege: de la primar, viceprimari şi consilieri locali, până la secretarul Consiliului Local şi funcţionari.
Ca fapt divers, edilul Ilie Bolojan susţine că deţine aceleaşi proprietăţi pe care le avea şi în anii trecuţi, adică două terenuri moştenite, spaţiul comercial de la Aleşd împreună cu fosta soţie, un apartament cumpărat în 2003 şi altul în 2008, când a luat şi un credit pe 25 de ani în valoare de 49.000 euro, respectiv o casă moştenită în 2007.
Fără maşină proprie şi conturi în bănci, Bolojan n-a declarat decât veniturile câştigate din Primărie, 55.212 lei, adică o medie lunară de 4.600 lei, 1.440 lei încasaţi ca subvenţie pentru un teren agricol şi alţi 9.351 lei indemnizaţie de la Comisia Împrumuturi a Ministerului Finanţelor.
Nici viceprimarii Mircea Mălan şi Florin Birta nu se laudă cu achiziţii imobiliare. Mălan a încasat salarii doar de la Primărie (47.618 lei, adică o medie lunară de 3.968 lei), iar Birta, care este vice din iunie 2016, a câştigat în cele şase luni 25.595 lei (medie lunară de 2.132 lei). A mai avut venituri de 72.000 lei de la Distrigaz, unde a fost membru în Consiliul de Administraţie, şi de la CSM Oradea, club pe care l-a condus până în iunie şi unde, în medie, a avut un salariu de 4.125 lei.
Transparenţi, dar nu destul
O bulină roşie are Primăria şi pentru că publică declaraţiile unor angajaţi contractuali. De pildă, Anca Grama, purtătorul de cuvânt al Primăriei, care a făcut public că anul trecut a câştigat lunar 2.900 lei şi n-a avut alte venituri. "A fost o decizie personală să o public, n-am vrut să las loc de interpretări", explică Grama (foto).
Acelaşi model al transparenţei l-au copiat societăţile şi instituţiile subordonate Consiliului Local: Compania de Apă, Termoficare, Administraţia Domeniului Public, Administraţia Socială Comunitară Oradea. Excepţie face OTL, unde şi-a publicat declaraţiile doar directorul economic Romeo Nica, nu şi directorul interimar Viorel Pop. Toate aceste societăţi au şi un minus: au omis să publice declaraţiile angajaţilor care au lucrat în proiecte din fonduri europene sau programe naţionale.
Consiliul secretoşilor
Pe cât de transparentă este Primăria Oradea, pe atât de opac este Consiliul Judeţean Bihor! Cei trei şefi, preşedintele Pásztor Sándor şi vicepreşedinţii Ioan Mang şi Traian Bodea, şi-au publicat declaraţiile proprii, dar nu şi pe ale puzderiei de prieteni şi clienţi politici cu care au umplut organigrama.
Pásztor, proprietar a cinci terenuri şi două case, are trei conturi bancare cu peste 40.000 euro şi aproape 200.000 lei, iar în 2016 a încasat 40.051 lei salariu de la Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, unde a fost până în iunie director tehnic, şi 35.112 lei ca preşedinte CJ.
Vicele Mang are împreună cu soţia trei terenuri şi două case, două conturi "subţiri", cu nici 13.000 lei, şi credite de 200.000 lei. În schimb, şi-a împrumutat firma proprie, Dec, cu 50.000 lei, şi a încasat anul trecut indemnizaţii de la CJ de 41.237 lei, respectiv salarii lunare de la Universitate de 6.023 lei. A mai primit bani şi de la firma Keyticket Solutions, deţinută de fiul său, Alex Mang, care şi-a plătit tatăl ca inginer cu 6.966 lei în total pe 2016.
La rândul său, vicele Traian Bodea, deşi e fondator al mai multor firme, nu are niciun cont bancar şi a încasat anul trecut salarii doar de la ANIF Bucureşti (14.277 lei), de la CJ (31.416 lei) şi de la firma soţiei, Pellegrin Events (4.836 lei).
La vedere!
În schimb, de pe site-ul CJ lipsesc declaraţiile managerului public Victor Papp, ale administratorului public Szabó József, ale şefului de cabinet al lui Pásztor, Králik Lóránd, ale şefului biroului de presă, Mihai Baneş, sau ale şefilor instituţiilor subordonate, cum ar fi Bantó Norbert de la Agenţia de Management al Destinaţiei Bihor sau Nagy Máté Andras de la Direcţia de Dezvoltare şi Implementare Proiecte ş.a.
Declaraţiile unora, cum ar fi cele ale lui Papp şi Baneş, se găsesc totuşi pe site-ul ANI, de unde reiese, de pildă, că Papp a fost anul trecut consilier parlamentar al senatorului Florian Bodog şi a câştigat de la acesta 20.150 lei.
Cele mai multe dintre instituţiile subordonate CJ nici nu au rubrici dedicate acestor informaţii, iar cele câteva care le au conţin declaraţii neactualizate, excepţie pozitivă fiind Aeroportul Oradea. BIHOREANUL a cerut Consiliului în scris, încă din 19 iunie, să faciliteze publicarea tututor declaraţiilor cerute de lege, însă fără nicio reacţie!
Unii da, alţii ba
BIHOREANUL a constatat că nu sunt publice nici declaraţiile magistraţilor din Bihor, care ar trebui să se regăsească pe site-ul CSM, nici cele ale angajaţilor din Poliţia judeţeană. Iar pe site-ul Penitenciarului Oradea cele mai recente declaraţii datează din 2013!
De aceeaşi lipsă de transparenţă dau dovadă şi primarii de oraşe şi comune ori medicii din judeţ. Spitalul Judeţean, Spitalul Municipal, Serviciul de Ambulanţă şi Direcţia de Sănătate Publică n-au declaraţiile nici pe site-urile proprii, nici pe cel al ANI.
În schimb, fac dovada de transparanţă Prefectura Bihor, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Crişana, cel de Jandarmi, Poliţia Locală, Inspectoratul Şcolar Judeţean şi, parţial, Universitatea Oradea. Parţial, pentru că declaraţiile au început să apară pe site după 15 iunie, dar încă lipsesc, de pildă, cele ale prorectorului Eugen Macocian şi ale decanului de la Medicină, Adrian Maghiar. Conform propriei declaraţii, rectorul Constantin Bungău a avut, de pildă, anul trecut un salariu lunar mediu de 13.192 lei, în timp ce preşedintele Senatului, Sorin Curilă, a câştigat, în medie, 9.454 lei.
Ce lefuri şi ce afaceri ascund cei care nu şi-au publicat declaraţiile este greu de spus. Dar, dacă ANI îşi va face treaba, sunt doar secrete temporare...
SĂRACII ALEŞI BOGAŢI
Biró şi Bodog, nişte "strângăi"
Toţi deputaţii şi senatorii de Bihor au declaraţiile publicate, probabil şi pentru că la Bucureşti legea se respectă cu mai multă sârguinţă ca în provincie. Dintre parlamentari, cea mai mare avere o are UDMR-ista Biró Rozália (foto), proprietară pe 12 terenuri, 5 locuinţe (inclusiv un apartament cumpărat în 2016), deţinătoare a unor bunuri şi bijuterii în valoare de aproape 150.000 lei. Împreună cu soţul ei, a vândut anul trecut un teren la Vama Veche cu 396.900 euro şi mai are sute de mii de lei împrumutaţi propriilor firme. De altfel, soţii Biró sunt acţionari la 12 firme şi au un credit contractat anul trecut, pe 3 ani, de 35.000 euro. În 2016, senatoarea Biró a încasat salarii în cuantum de 67.609 lei.
De râs şi, totodată, de plâns este şi situaţia ministrului Sănătăţii, Florian Bodog. Deşi a plecat în toamnă la Bucureşti, cu un nou mandat de senator, PSD-istul n-a renunţat la postul de prodecan de la FMF Oradea. Drept urmare, în 2016 a încasat de la Senat salarii medii lunare de 5.468 lei, plus 8.405 lei de la Universitate. Aşadar, deşi pe la facultate nu ajunge, este lesne de înţeles de ce nu renunţă, totuşi, la funcţie...